Contraamiralul în rezervă Tiberiu Frăţilă, fost şef al Direcţiei personal şi mobilizare în cadrul SMAp şi al Direcţiei informare şi relaţii publice, a criticat pe o reţea de socializare acţiunea Armatei României în criza generată de drona rusească căzută pe teritoriul naţional. Frăţilă este nemulţumit de prestaţia conducerii armatei, de faptul că nu au fost dislocate sisteme antiaeriene Gepard pentru securitatea locuitprilor şi de comunicarea strategică defectuoasă.
Redăm mai jos mesajul contraamiralului Frăţilă:
„S-a lămurit misterul dronei ruseşti Shahed căzute în satul Plauru: era vorba de noua „dronă românească Petrescu”. Misterul a fost lămurit în cadrul unei emisiuni TV de joi seara, de la postul Antena 3, moderată binişor de analistul Radu Tudor.
Ce concluzii am reţinut de la această emisiune?
– că MApN s-a grăbit nejustificat luni, 4 septembrie, să infirme categoric căderea unei drone ruseşti în zona românească a deltei, la doar câteva ore de la apariţia acestei informaţii în spaţiul public („Precizări de presă – Ministerul Apărării Naţionale infirmă în mod categoric informaţiile din spaţiul public cu privire la o aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de 3 spre 4 septembrie, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”);
– că principalul responsabil şi vinovat, după cum a recunoscut şi în emisiune, este generalul Petrescu – şeful SMAp, cel care a aprobat textul comunicatului de presă, fără a avea la bază informaţii reale şi certe din teren şi care nu a dispus, deşi putea şi avea obligaţia să o facă, mai întâi verificarea şi cercetarea pe teren;
– că generalul Petrescu l-a informat pe ministrul apărării personal luni, 4 septembrie, despre inexistenţa dronei, dar şi marţi seara – după cum spune el – despre găsirea unor rămăşiţe ale unei drone în zona satului Plauru;
– că MApN a dat informaţiile de dezminţire publică către MAE, astfel că Luminiţa Odobescu s-a grăbit să iasă ea prima şi să dea o reacţie (percepută în spaţiul public ca o palmă peste ceafă) ministrului ucrainean de externe Kuleba;
– că tot datorită informaţiilor furnizate de numitul general Petrescu, pe lanţul ierarhic, au fost dezinformaţi atât premierul Ciolacu, cât şi preşedintele Iohannis, care, în această ordine cronologică, au făcut şi ei declaraţii publice categorice de dezminţire;
– că aşa zisele surse de informaţii care au stat la baza dezinformării crase a opiniei publice româneşti şi internaţionale, timp de două zile (4 şi 5 septembrie), le-au reprezentat cele primite de la nişte senzori (?), cele de la poliţia de frontieră sau de la autorităţile locale civile!
– că nici până la această bâlbâială penibilă, Armata României, „condusă” de generalul Petrescu, nu a dislocat, în zona braţului Chilia sau în proximitatea românească a porturilor fluviale ucrainene vizate de atacuri ruseşti, structuri umane şi tehnice militare capabile de observare, monitorizare, cercetare, identificare a ţintelor inamice, precum şi mijloace tehnice capabile de apărare/răspuns la ameninţările aeriene (cum ar fi, de exemplu, sistemele autopropulsate Gepard);
– că sintagma „nu reprezintă un pericol real pentru România, monitorizăm în permanenţă situaţia” nu înseamnă decât nişte fraze aruncate în vânt, fără un suport real pe teren, în special în zonele fierbinţi de la graniţă;
– că liderii militari români nu au învăţat aproape nimic din războiul din Ucraina şi nici din experienţa Poloniei, care şi-a întărit graniţa de est cu mijloace de suvraveghere aeriană, cu baterii de artilerie şi rachete şi care şi-a recalibrat achiziţiile de armament pe noile proceduri şi tehnologii de ducere a acţiunilor de luptă, împotriva unui potenţial agresor imperialist;
– că la noi principiul „lasă că merge şi aşa” este valabil şi în armată, nu numai în sistemul de sănătate sau de învăţământ.
Per total, la emisiunea de joi seară, mi s-au confirmat concluziile pe care le aveam deja asupra acestui jenant incident de comunicare publică şi pe care le împărtăşisem în mod particular unor jurnalişti care mi-au solicitat opinia.
Este regretabil şi faptul că, deşi structura de informare şi relaţii publice a MApN – respectiv DIRP – este cea mai veche şi profesionistă dintre toate structurile de acest tip din instituţiile guvernamentale, nu a dat dovadă de rolul de consiliere pe care îl are şi nu a formulat un comunicat corect, real şi rezervat, în care câteva fraze de genul „Până la acest moment, pe baza informaţiilor preliminare obţinute din diverse surse de observare radiotehnică şi a informaţiilor primite de la autorităţile din zonă, nu s-a putut confirma căderea unei drone ruseşti în zona menţionată în spaţiul public. Menţionăm că, având în vedere suprafaţa relativ mare de cercetare, s-au dispus măsuri de căutare şi scotocire în teren de către militari din Regimentul 307 Infanterie Marină” ar fi făcut diferenţa şi ar fi dat acel suport de credibilitate de care opinia publică are nevoie din partea instituţiilor publice, în general şi a armatei, în mod special.”
Credit foto / Sursa: Monitorul Apărării și Securității
