În tradiția populară, în sâmbăta care precede Sărbătoarea Mucenicilor, dar și în ziua lor de prăznuire, sunt pomeniți moșii și strămoșii, iar sărbătoarea populară se numește Moșii de Mărțișor. Conform acelorași credințe populare, sărbătoarea se mai numește și Mucenicii, Măcinicii, Sfințișorii sau Sâmbra plugului, cea din urmă semnificând suprapunerea praznicului cu începutul noului an agricol, un hotar între iarnă și vară, între zilele reci specifice Babei Dochia și vremea călduroasă din zilele Moșilor.
În zonele rurale, în această zi plugurile tuturor gospodarilor erau adunate pe islazul sătesc și preotul făcea o slujbă de sfințire a apei, iar cu această agheasmă – ca simbol al sănătății și prosperității – se stropeau plugurile și toate uneltele agricole, apoi gospodarii mergeau în procesiune pe ogoare și fiecare plugar trasa prima brazdă pe ogorul său. Tot de Mucenici stupii se scot de la iernat și se taie primele corzi de viță de vie pentru ca aceasta să aibă rod bogat. În zona Munteniei, femeile obișnuiesc să stropească gospodăria cu un mănunchi de busuioc cu agheasmă, dar și vasele în care gătesc de post, îmbrăcămintea și proviziile din cămară, pentru a exista hrană până la recolta următoare.
În Moldova există rețeta de preparare a Mucenicilor copți, unși cu miere, și presărați cu nucă măcinată – văzuți ca simbol al belșugului. În Muntenia, în schimb, există rețeta preparării mucenicilor cu „zeamă”, făcuți tot din aluat, tot sub forma cifrei opt, fierți, și apoi consumați cu un sirop preparat din apă, miere, nucă pisată și mirodenii. În acest caz siropul reprezintă simbolul lacului înghețat, în care creștinii au primit cununa mucenicească. În unele zone din țară, după preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântați de preoți, iar apoi câteva porții se împart săracilor, vecinilor ori rudelor.
O tradiție aparte este prezentă în zone rurale din județul Gorj: în dimineața de Mucenici, bătrânele satelor prepară din mălai un o turtă mare – „pupoi” – și marchează 44 de semne pe suprafața acesteia. Se pun mai multe monede în aluatul „Pupoiului”, iar după coacere, se unge cu miere și se taie în bucăți, în funcție de numărul copiilor din acea familie. Una dintre cele mai răspândite tradiții este și aceea a consumului a 40 de pahare de vin, care să amintească de sângele celor 40 de Mucenici care s-au jertfit pentru credința lor.
Cele 40 de pahare cu vin simbolizează puterea și vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge și putere de muncă. Pentru cei care nu pot să consume vin, tradiția spune că trebuie să se stropească cu vin roșu pentru a avea tot anul putere de muncă.
