El Pais a intervievat mai multe surse militare din SUA, Ucraina şi UE în mai mult de doi ani de război şi toţi sunt de acord că nicio armată NATO nu a luat parte la lupte terestre. Dar sunt, de asemenea, de acord că au personal pe teren care oferă informaţii despre situaţia de pe linia frontului, determină eficacitatea armelor furnizate şi posibilele probleme în utilizarea lor şi identifică posibile cazuri de corupţie în furnizarea ajutorului.
Cel puţin două surse, una americană şi una ucraineană, susţin că Washingtonul este deosebit de activ în monitorizarea asistenţei lor, organizarea de misiuni între ambasada sa şi autorităţile ucrainene, precum şi vizitarea acestora în afara canalelor oficiale.
La sfârşitul lunii februarie, preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea ca ţările occidentale să trimită trupe pentru a ajuta Ucraina. Dar, potrivit lui, nu există un consens pe această temă.
Ulterior, liderul francez a clarificat că Parisul şi-ar putea desfăşura trupele în Ucraina dacă Rusia începe să atace din nou Kievul sau Odesa. Unele ţări NATO s-au opus acestei idei, inclusiv Germania, Cehia, Bulgaria, Polonia, Spania şi Italia.
În acelaşi timp, unele ţări sunt gata să ia în considerare o astfel de posibilitate, inclusiv Lituania, Letonia şi Estonia. Pe 14 martie, Macron a făcut din nou o declaraţie despre trupele franceze din Ucraina. El a subliniat că această opţiune nu este exclusă.
Şi Putin a vorbit duminică, după alegerile din Rusia, despre dislocarea de trupe nATO în Ucraina şi a ameninţat că acest lucru ar declanşa Al Treilea Război Mondial. „Personalul militar al NATO este prezent în Ucraina, nu este nimic bun pentru ei, mor în număr mare”, a declarat Putin. Totodată, acesta a precizat că „Franţa ar putea juca un rol într-o reglementare paşnică; nu totul este pierdut.”
Credit foto / sursa: Monitorul Apărării si Securității
