Legea salariului minim adecvat, care transpune în legislaţia naţională Directiva UE nr. 2022/2041 privind salariul minim european, se află pe agenda actualei sesiuni parlamentare pentru a fi adoptată în regim de urgență. În momentul de față, legea este discutată în comisiile parlamentare, iar după ce va avea avizele acestora, va intra în dezbaterea plenului. Salariul minim brut în România este, de la 1 iulie, de 3.700 de lei.
Actualele discuții din comisii, la care participă și organizațiile sindicale, se duc pe marginea formulei de calcul a salariului minim adecvat. Directiva europeană, care are ca scop asigurarea unui venit decent pentru salariații europeni, recomandă statelor membre să ia ca reper valoarea coşului de consum și să seteze venitul minim fie la 60% din salariul median, fie la 50% din salariul mediu brut. În România, legea aprobată de Guvern în iunie și trimisă apoi Parlamentului spre adoptare prevede că salariul minim adecvat nu poate fi mai mic de 50% din salariul mediu brut (în prezent circa 7.700 de lei/lună) și se stabilește anual în baza unei formule, în funcție de puterea de cumpărare, de nivelul salariilor, distribuţia și rata lor de creştere şi de productivitate.
În dezbaterea de marți de la Comisia juridică a Senatului, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a pledat pentru folosirea în formula de calcul a salariului adecvat a unor indicatori macroeconomici „pe perioade închise”, și nu a unor indicatori prognozați, ca în legea propusă. Potrivit lui Costin, prin utilizarea indicatorilor prognozaţi, un angajat cu salariu minim a pierdut în ultimii patru ani circa 2.000 de lei. „Am făcut mai multe simulări pe patru ani şi mergând pe principiile propuse în lege de Guvern, comparativ cu modelul propus de noi, care se bazează pe indicatori pe perioade închise (…), am ajuns la un impact negativ în ceea ce priveşte venitul salariaţilor cu salariul minim. Au pierdut peste 2.000 de lei în acest interval. Adică, valoarea salariului pe bază de indicatori prognozaţi a fost mai mică decât valoarea salariului minim pe care trebuiau să o primească în mod real, mergând pe formula pe perioade închise pe care noi am propus-o”, a afirmat liderul BNS.
El a exemplificat că pentru 2025 ar trebui luate în calcul cifrele macro raportate în 2023. „Dacă ar fi să utilizăm forma de calcul propusă de BNS, valoarea salariului minim pentru 2025 ar trebui să fie de la 4.120 până la 4.285 de lei. În acest interval se poate negocia între partenerii sociali: confederaţii patronale şi sindicale şi Guvern. Deci, cel puţin 4.120 de lei ar trebui să fie salariul minim de la 1 ianuarie. (…) Prin formula propusă de Guvern, oamenii vor continua să piardă an de an, pentru că indicatorii prognozaţi sunt nişte instrumente cu care ei se pot juca”, a adăugat Costin. (C. Z.)
Credit foto / Sursa: Ziarul Lumina