„Acum când roboții vor fi superiori oamenilor, va trebui să încercăm să rămânem deasupra prin tot ceea ce ei nu înțeleg. Vor putea să facă versuri, rime, ritmuri… dar nu vor înțelege niciodată suferința și încăpățânarea de a exprima inexprimabilul care se ascunde sub toate aceste veșminte”, a declarat scriitoarea Ana Blandiana în cadrul ceremoniei de la Oviedo, unde a primit premiul literar Prințesa de Asturia anunțat în primăvara acestui an.
Scriitoarea a publicat pe pagina oficială de Facebook sâmbătă discursul său de la ceremonia din prezența Familiei Regale a Spaniei. Ana Blandiana este oficial primul român care primește distincția Prințesa de Asturia pentru Litere, notează G4Media.ro, care citează News.ro. Juriul a motivat că opera sa, care vorbeşte despre înfrângere şi speranţă, reflectă „o profundă cunoaştere a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune”. Anul trecut, premiul a fost acordat scriitorului japonez Haruki Murakami.
„Așa cum, atunci când cresc, copiii săraci trebuie să se întoarcă mereu să-și ajute familia, trimițând pachete și bani… orice împlinire mă întoarce acasă spre locul de unde am pornit”, a afirmat Blandiana, vorbind despre legătura profundă cu țara sa, România, pe care a descris-o drept „un loc așezat între mai multe imperii dușmane și dușmane între ele… căruia dintre toți vecinii numai Marea Neagră nu i-a vrut niciodată răul”.
Anei Blandiana – Doctor Honoris Causa al Universităţii din Salamanca – i-au fost traduse în limba spaniolă 11 cărţi, unele dintre ele cu sprijinul Institutului Cultural Român prin Programul TPS – Translating and Publishing Support derulat de ICR prin CENNAC – Centrul Naţional al Cărţii. Este autoarea a peste 30 de cărţi, traduse în 25 de limbi, şi a obţinut numeroase premii internaţionale, printre care Premiul Internaţional Vilenica (2002) şi Premiul Poetul European al Libertăţii (2016), precum şi Legiunea de Onoare franceză, mai scrie sursa citată.
Evocând istoria dureroasă a poeziei în închisorile comuniste din România, Ana Blandiana a mai spus în discursul său: „În deceniile cinci și șase ale secolului trecut, în închisorile comuniste din România a avut loc o adevărată rezistență prin poezie… când câte un prizonier era mutat dintr-o închisoare în alta. Atunci când în poezie se ascundeau ultimele molecule de libertate, sufocați de represiune, oamenii le căutau, le găseau și le respirau pentru a supraviețui”.
Scriitoarea și-a exprimat și recunoștința față de cultura spaniolă, mărturisind că exclamația lui Miguel de Unamuno „Mă doare Spania!” i-a marcat profund viziunea asupra lumii. „Sunt legată pentru totdeauna de Spania… pentru prilejul pe care mi-l dă de a spune și a face auzite aceste cuvinte”, a adăugat Ana Blandiana, considerând premiul drept „o împletire a misterului poeziei și a misterului regalității, atât de straniu înrudite între ele”.
Sursa: Edupedu