Ieri, 14 septembrie, s-au împlinit 32 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, teritoriu în care românii, deși au trăit de-a lungul istoriei răstigniți între marile imperii, și-au cunoscut și și-au păstrat mereu identitatea.
Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a fost decisă de clerici și credincioși, reuniți în Adunarea Eparhială, în 14 septembrie 1992, după demersurile necesare de diplomație bisericească, deoarece Republica Moldova abia ieșise din sfera de ocupație sovietică, iar rănile și problemele sociale lăsate de comunism și de ocupația străină erau – și sunt – încă vii.
Redăm câteva repere de istorie care vizează teritoriul de dincolo de Prut. Acestea nu arată nici pe departe cât de zbuciumată a fost în realitate istoria românilor din această regiune:
26 iulie 1401 – Patriarhia Ecumenică a recunoscut Mitropolia Moldovei ca biserică autonomă condusă de un întâistătător român, Mitropolitul Iosif, care era fratele Domnitorului Alexandru cel Bun. Teritoriul canonic se întindea între râurile Milcov și Nistru.
30 decembrie 1919 – La propunerea ierarhilor din toate provinciile României Mari, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis în unanimitate ca „Unirea națiunii române să se extindă și asupra Sfintei noastre Biserici strămoșești așa ca Biserica Ortodoxă a Basarabiei, a Bucovinei, a Ardealului, a Banatului, a Crișanei și cea din părțile ungare să alcătuiască o singură Biserică Autocefală Națională Română”.
4 februarie 1925 – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat Actul Oficial de Înființare a Patriarhiei Române, care menționa că „poporul român își înființează, prin propria suveranitate politică și bisericească, Patriarhatul pentru Biserica Ortodoxă Română, recunoscându-i mitropolitului de București titlul de patriarh al României, în locul titlului de până atunci de primat al României”.
4 mai 1925 – Mitropolia Basarabiei a fost înființată prin Decretul Regal nr. 1942. Cuprindea teritoriile dintre Prut și Nistru, în timp ce Mitropolia Moldovei le includea pe cele dintre Milcov și Prut. Mitropolia Bucovinei, cu sediul la Cernăuți, era înființată din 23 ianuarie 1873, prin ridicarea Episcopiei de Cernăuți la rang de arhiepiscopie – sediul episcopal fusese mutat de la Rădăuți la Cernăuți în 1781, după ocuparea nordului Bucovinei de Imperiul Austriac (1775).
28 iunie 1940 – Armata Roșie a Uniunii Sovietice a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței.
2 august 1940 – A fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Aceasta cuprindea teritoriile din centrul Basarabiei. O lună mai târziu, sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și ținutul Herței au fost atribuite Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
12 iunie 1941 -A început primul val de deportări ale românilor din Basarabia și nordul Bucovinei în Siberia și Kazahstan. Peste 70.000 de români, majoritatea femei și copii, au fost victime ale deportărilor din perioada 1941-1949.
31 august 1989 – Sub influența climatului de deschidere promovat de ultimul conducător al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova a votat legea prin care limba română a fost desemnată drept limbă de stat.
27 august 1991 – Parlamentului Republicii Moldova a declarat independența țării față de fosta Uniune Sovietică. Aceasta a deschis calea către revenirea clericilor și mirenilor dintre Prut și Nistru sub jurisdicția canonică a Bisericii Ortodoxe Române.
15 martie 1992 – Patriarhii Teoctist al României și Alexei al II-lea al Moscovei și întregii Rusii au discutat problema Basarabiei la o întâlnire a tuturor Patriarhilor și Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Surori organizată la Constantinopol (Istanbul).
9 aprilie 1992 – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis un Comunicat în care afirma că „nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișinău, și a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Patriarhia Română nu a acceptat și nu poate accepta niciodată consecințele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”.
14 septembrie 1992 – Adunarea Eparhială constituită la Chișinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, alegându-l pe Preasfințitul Părinte Petru Păduraru, episcop de Bălți, ca locțiitor de mitropolit.
6 octombrie 1992 – Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei îi scria Patriarhului Teoctist al României că soluția în Basarabia era „să se țină seama neapărat de voința poporului lui Dumnezeu”.
19 decembrie 1992 -Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivare și a recunoscut Mitropolia Basarabiei, autonomă, de stil vechi și cu reședința la Chișinău, ca parte integrantă din Biserica Ortodoxă Română.
11 martie 1993 – Comisia pentru Drepturile Omului și Relațiile Naționale și Comisia pentru Cultură și Culte a Parlamentului Republicii Moldova au cerut Guvernului Republicii Moldova înregistrarea Mitropoliei Autonome a Basarabiei (de stil vechi), deoarece statutul și activitatea ei sunt în conformitate cu legislația statului, nu sunt în contradicție cu documentele referitoare la drepturile omului adoptate de organismele internaționale, la care a aderat și Republica Moldova, și respectă Constituția.
17 noiembrie 1993 – Prin Hotărârea nr. 719, Guvernul Republicii Moldova a recunoscut existența doar a Mitropoliei Moldovei (Patriarhia Moscovei), declarată „parte inseparabilă a trupului bisericesc rus”.
19 august 1997 – După un proces îndelungat în justiție, Curtea de Apel a Republicii Moldova a dat dreptate Mitropoliei Basarabiei obligând guvernul să recunoască instituția.
9 decembrie 1997 – După recursul cerut de Președintele Petru Lucinschi, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a respins decizia anterioară a Curții de Apel, obligând Mitropolia Basarabiei să cheme statul în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
13 decembrie 2001 – CEDO a decis în unanimitate că Republica Moldova a încălcat, în cazul nerecunoașterii Mitropoliei Basarabiei, art. 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
30 iulie 2002 – Republica Moldova a recunoscut oficial personalitatea juridică a Mitropoliei Basarabiei prin eliberarea Certificatului nr. 1651.
Credit foto / Sursa: Basilica