Aproape 80 la sută dintre români nu au încredere în capacitatea guvernului de a proteja populaţia în cazul unui pericol armat, iar 56 la sută se tem de acţiuni teroriste în România, pe fondul situaţiei din Ucraina şi din Orienul Mijlociu, arată datele unui sondaj IRSOP conform News.ro.
De asemenea, 86 la sută dintre cei chestionaţi condamnă atacul Hamas în Israel şi 66 la sută sunt de acord ca Israelul să atace militanţii Hamas din Gaza.
La prima vedere pare un paradox, românii au încredere în armată, dar nu au încredere în Guvern când vine vorba de apărarea ţării, dar explicaţia este simplă.
Românii nu au încredere în politicieni şi instiutţiile fundamentale ale statului, precum Parlamentul, partidele politice şi Guvernul, iar acest lucru este o mare vulnerabilitate pentru securitatea ţării.
Preşedintele Iohannis şi reprezentanţii guvernului au acţionat, de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina, cu o mare aroganţă, nu au comunicat deloc public deciziile luate la nivel strategic, iar informaţiile au fost scăpate mai degrabă pe surse.
Comunicarea strategică defectuoasă referitoare la războiul din Ucraina a contribuit foarte mult la acest aspect. Să nu uităm că Iohannis a spus în Spania şi mai apoi la Bruxelles despre măsurile luate de autorităţi pentru a proteja populaţia din Deltă unde cad drone ruseşti, în timp ce date referitoare la dislocările militare în zonă am aflat dintr-un interviu al unui general român pentru un post TV din Suedia.
Niciun oficial român nu a organizat o conferinţă de presă să spună cetăţenilor ce măsuri s-au luat şi cum ne afectează războiul din Ucraina. Totul a fost învelit în secretomanie, acţiune care a zdruncinat încrederea românilor în capacitatea Guvernului de a gestiona o criză sau un război.
Bineînţeles că şi starea armatei are rolul ei în pesimismul românilor. România s-a grăbit să achiziţioneze echipamente scumpe, precum rachetele PATRIOT sau HIMARS, foarte bune de altfel, dar grupurile de luptă de nivel batalion au rămas cu pistoalele mitralieră, mitralierele şi aruncătoarele de grenadă AG-7 din anii 60-70. Blindatele sunt vechi, soluţii s-au găsit doar pentru două brigăzi, sistemele antiaeriene portabile nu prea există. MApN a anulat anul acesta licitaţia pentru corvete, Forţele Navale au numai nave de luptă vechi, în timp ce Forţele Aeriene au doar o escadrilă de F-16.
Lipsa personalului joacă şi ea un rol însemnat, iar starea moralului în rândul militarilor nu este cea mai bună, după ce de ani de zile militarii sunt atacaţi pentru pensiile primite, chiar dacă acestea sunt cele mai mici din categoria pensiilor speciale.
Credit foto / Sursa: MApN / Monitorul Apărării si Securității
