Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA. Care este starea armatei astăzi: militarii s-au adaptat la procedurile şi misiunile Alianţei, peste 50.000 au fost rotiţi în teatrele de operaţii, dar majoritatea sunt nevoiţi să lupte cu arme din perioada sovietică.
România este în NATO de 20 ani
Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.
Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
În prezent, NATO cuprinde 32 de state membre din Europa şi America de Nord. Cele 12 state fondatoare ale organizaţiei sunt Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos. Au existat mai multe etape de extindere, dintre care cele mai recente au avut loc în 2020, 2023 şi 2024, când Macedonia de Nord, Finlanda şi Suedia au finalizat formalităţile de aderare.
În România sunt peste 4.000 de militari aliaţi, în bazele de la Kogălniceanu (grupul american de luptă şi detaşamentul de aeronave pentru poliţia aeriană), Cincu (Grupul de luptă NATO condus de Franţa), Deveselu (unitatea antirachetă Aegis Ashore) şi Câmpia Turzii (detaşamentul de drone MQ-9 Reaper din SUA şi Ţările de Jos).
România are mai multe structuri aliate de comandă pe teritoriul ţării: Corpul Muntinaţional Sud Est (Sibiu), Divizia multinaţională şi Forţa de Integrare NATO (Bucureşti) şi Brigada Multinaţională (Craiova). La acestea se adaugă Centrul de excelenţă Humint de la Oradea.
Generalul care l-a învins pe Hitler devine primul comandant NATO
Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la înfiinţarea NATO, pe 4 aprilie 1949. După formarea Alianţei, cele 12 state fondatoare au avut nevoie de un lider militar pentru crearea unei forţe armate integrate, astfel că cel mai faimos general al celui de-Al Doilea Război Mondial, americanul Dwight D. (Ike) Eisenhower, cel care l-a înfrânt pe Hitler, a fost votat, în decembrie 1950, în unanimitate, primul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa.
Pe 4 aprilie 1949 s-a semnat Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington D.C. de 12 membri fondatori. Tratatul are la bază Articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite care dă dreptul statelor independente la apărare individuală sau colectivă.
Prin semnarea Tratatului, membrii NATO îşi arată determinarea să protejeze libertatea, patrimoniul comun şi civilizaţia popoarelor lor, întemeiate pe principiile democraţiei, libertăţii individuale şi statului de drept. Apărarea colectivă rămâne elementul central al Alianţei Nord-Atlantice.
Momentele definitorii ale Alianţei rămân căderea zidului Berlinului, destrămarea URSS şi crearea de parteneriate cu fostele ţări adversare din Pactul de la Varşovia.
Începând cu 1991, Europa se reuneşte, iar ţări foste comuniste încep să se alăture Alianţei, România fiind primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace, în 1994.
După invazia rusă din Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a condamnat războiul pornit de Vladimir Putin şi se adaptează la noua situaţie de securitate prin susţinerea militară a Ucrainei, dislocarea de militari în estul Europei şi creşterea capacităţilor militare.
Cum a evoluat România după aderarea la NATO?
După aderarea la NATO, România a arătat că a ieşit din zona gri, ne-am alăturat lumii dezvoltate şi democratice, iar acest lucru a dus la dezvoltarea economică şi accederea în Uniunea Europeană trei ani mai târziu.
Armata s-a transformat, de la 400.000 de militari s-a ajuns la aproape 70.000, după suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2007 şi profesionalizarea armatei.
Pentru armată a însemnat, de asemenea, şi participarea la misiuni internaţionale. România a rotit peste 50.000 de militari în conflictele de pe glob, unde a cheltuit peste 4 miliarde de lei. Peste 30 de militari au murit iar alţi aproximativ 100 au rămas cu răni grave. În acest moment, ţara noastră are dislocaţi aproximativ 500 de militari în misiuni externe.
Din păcate, după aderare, România a renunţat să-şi modernizeze tehnica şi a prins-o pe picior greşit anul 2014, când Putin şi-a arătat prima dată intenţiile imperialiste de refacere a URSS prin anexarea ilegală a Crimeei şi invazia Donbasului. Din 2017, bugetul alocat Apărării a fost de 2 la sută din PIB, dar doar în 2020 MApN a reuşit să şi cheltuie toţi banii. În anul 2022, când Putin a atacat Ucraina, cu războiul la graniţă, Armata a reuşit să cheltuie doar aproximativ 1,8 la sută din PIB. Pentru anul 2023, România a alocat 2,5 la sută din PIB, dar a cheltuit doar 1,58%.
O altă problemă gravă este reprezentată de lipsa personalului cu funcţii mici, dar şi o rezervă operaţională unde sunt mai multe cadre militare faţă de soldaţi.
În acest moment, Forţele Navale Române nu au nicio navă de luptă nouă sau modernizată, Forţele Aeriene se bazează doar pe o escadrilă de F-16 din trei câte ar trebui să aibă, iar Forţele Terestre au doar o brigadă din opt dotată cu transportoare moderne Piranha 3 şi 5.
România a demarat importante programe de înzestrare
Începând cu 2017, România a demarat trei importante programe de înzestrare, de aproximativ 6 miliarde euro: achiziţia a 7 sisteme PATRIOT, din care 4 sunt deja în ţară, achiziţia a trei batalioane de lansatoarelor multiple HIMARS şi dotarea a două brigăzi din forţele terestre cu transportoare blindate Piranha 5. A continuat şi programul achiziţiei aeronavelor multirol F-16 aflate în uz în Norvegia, de unde s-au achiziţionat două escadrile.
Pentru 2024, România a anunţat achiziţii de 10 miliarde euro
În 2023, România a anulat licitaţia pentru achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate, dar a semnat, pe ultima sută de metri, contracte pentru achiziţia a unui batalion de tancuri M1 Abrams (54 de unităţi), a patru sisteme PATRIOT şi două elicoptere H215M Airbus, cu 165 milioane euro.
Armata se dotează cu 41 sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acţiune
Astfel, MApN vrea să se doteze cu 41 sisteme de rachete cu rază mică şi foarte mică (SHORAD-VSHORAD) în valoare de 4,2 miliarde de euro, în felul următor: 16 sisteme integrate de rachete antiaeriene SHORAD-VSHORAD pentru Forţele Aeriene şi 9 sisteme SHORAD şi 16 VSHORAD pentru Forţele Terestre. Valoarea totală a programului este estimată la 4,2 miliarde de euro.
În etapa I, care va fi iniţiată în 2023, pe o perioadă de 8 ani, estimată la 2,1 miliarde euro, vor fi achiziţionate 6 sisteme SHORAD – VSHORAD pentru Forţele Aeriene şi 6 sisteme SHORAD, respectiv VSHORAD, pentru Forţele Terestre.
MApN cumpără 298 maşini de luptă pentru infanterie
MApN vrea să achiziţioneze şi 298 de maşini de luptă a infanteriei, MLI, pentru Forţele Terestre, în valoare de aproape 3 miliarde de euro. În etapa I vor fi achiziţionate 246 de vehicule, achiziţia va fi începută în 2023 şi se va derula pe 9 ani, fiind estimată la 2,5 miliarde de euro.
Armata cumpără obuziere autopropulsate de 155 mm necesare pentru 5 batalioane
Armata română intenţionează să treacă la artilerie calibru NATO de 155 mm şi demarează achiziţia a 5 sisteme de obuzier autopropulsat cal 155 mm, necesare pentru dotarea a 5 batalioane din Forţele Terestre. Valoarea estimată a contractului este estimată la aproape 2 miliarde de euro. Etapa I, care este iniţiată în 2023, constă în achiziţia a 3 sisteme, inclusiv a suportului logistic şi a muniţiei, va ajunge la o valoare de 1,15 miliarde euro.
MApN cumpără peste 1.000 de vehicule blindate 4X4
România a lansat în urmă cu aproape un an programul „Autovehicule tactice blindate de tip uşor” – ATBTU, pentru achiziţia a peste 1.000 de vehicule blindate cu aproape 1 miliard de euro. Este vorba de nouă variante de vehicule blindate, care vor fi dotate cu mitralieră de 7,62 sau 12,7 mm, unele au turelă automată, aruncător de 82 mm, lansator de rachete SPIKE sau pot tracta un aruncător de 120 mm. Mai sunt variante pentru cercetare, EOD sau MEDEVAC.
