Războiul din Ucraina şi creşterea vânzărilor de armament, care a venit ca o consecinţă a acestui conflict, ar putea duce la o schimbare a mult-dezbătutei neutralităţi a Elveţiei. Un raport publicat joi şi întocmit de mai mulţi experţi elveţieni în apărare şi securitate cere guvernului modificări în ceea ce priveşte restricţiile faţă de vânzările de armament şi modalităţile de apărare a ţării, în contextul noii arhitecturi europene de securitate. Aceste recomandări vor fi incluse în strategia de securitate a Elveţiei pentru următorul an, scrie Politico.
Vladimir Putin reuşeşte să provoace multe schimbări în ţările europene, schimbări pe care nu şi le-a dorit neapărat, dacă ne gândim, de exemplu, şi la extinderea NATO. În ceea ce priveşte Elveţia, se pare că ar putea provoca posibile schimbări în neutralitatea acestei ţări, când vorbim despre comerţul cu echipamente militare.
Raportul realizat de o serie de experţi elveţieni propune guvernului să ridice cel puţin restricţiile privind reexportarea echipamentelor militare, deoarece Berna interzice vânzarea de echipamente militare ţărilor aflate în război, iar acest lucru a avut un efect negativ asupra statelor care au vrut să trimită Ucrainei arme avute în stocurile lor, dar care erau de producţie elveţiană, de exemplu, sau care aveau piese elveţiene.
Elveţia a blocat livrarea de arme şi muniţie din mai multe state europene către Ucraina. Mai precis, abia după multe luni de negocieri a fost de acord să trimită tancuri Leopard Germaniei pentru a-şi înlocui stocurile golite după ce Berlinul a ajutat Kievul. De asemenea, a refuzat să permită Germaniei să trimită ucrainenilor muniţia elveţiană pe care o avea în stoc, care putea fi folosită pe sistemele antiaeriene Ghepard. Toate aceste lucruri, plus faptul că nu vinde arme nici ţărilor aflate în război, nici ţărilor care vor să ajute statele aflate în război, au afectat industria de apărare elveţiană. Anul trecut, Berna a înregistrat o scădere cu 27% a vânzării de arme, comparativ cu 2022. Se recomandă şi creşterea cheltuielilor în domeniul apărării, mai precis de la 0,76% din PIB, cât alocă în prezent, la 1% până în 2030.
Pe lângă acest aspect, financiar mai degrabă, raportul face referire şi la apărarea statului în contextul actual de securitate. Se recomandă o cooperare mai mare cu NATO şi UE şi chiar participarea ţării la programele comune de apărare, de producţie de arme sau de achiziţie în comun. De asemenea, se sugerează ca ţara să participe la mai multe exerciţii şi pregătiri comune cu statele aliate, dar nu se merge într-atât de departe încât să se recomande aderarea la Alianţă.
Este precizat în raport că Elveţia este deja ţinta unor ameninţări hibride, a dezinformării, spionajului şi atacurilor cibernetice şi că ar trebui să treacă de la o apărare individuală la o apărare globală, adică pregătirea ţării pentru un posibil conflict.
Neutralitatea Elveţiei a fost de mai multe ori adusă şi dezbătută în spaţiul public şi este posibil ca şi acum acest raport să fie dur criticat în parlament mai ales din partea partidelor de stânga şi de naţionalişti.
Cert este că Berna deja face paşi spre o mai strânsă cooperare cu UE şi NATO. La începutul acestei luni, consiliul federal a aprobat participarea ţării la două proiecte ale UE, unul care se referă la mobilitatea militară şi altul care se referă la apărarea cibernetică.
