MIȘCAREA SINDICALĂ DIN ROMÂNIA A FOST ÎNMORMÂNTATĂ ÎN ZIUA DE 7 SEPTEMBRIE 2000, ODATĂ CU ASASINAREA LIDERULUI DE SINDICAT DE LA TEPRO IAȘI
În dimineața zilei de 7 septembrie inginerul VIRGIL SĂHLEANU, lider de sindicat la Tepro Iași, a fost asasinat de doi indivizi, angajați de conducerea întrerprinderii și un așa zis „investitor” ceh. Planul lor de distrugere a întreprinderii se împiedica de opoziția liderului de sindicat și dat fiind hotărârea de nezdruncinat a acestuia de a o apăra, soluția a fost eliminarea lui fizică. Întreprinderea era una de elită, având în 1989 o cifră de afaceri de 600 milioane de dolari și o piață externă extrem de atractivă. Toți cei implicați în această crimă sunt astăzi liberi, iar unii, prin fel de fel de șiretlicuri judiciare, nici nu și-au mai ispășit pedepsele, lucru explicabil, de altfel, pentru că actul de eroism al acestui român a fost în dezacord cu politica statului vrăjmaș de după 1990 de dezindustrializare a țării. Astăzi Tepro, ca atâtea alte uzine, cândva de prestigiu european și chiar mondial, a devenit doar o amintire. Individul care calificase industria românească „un morman de fiare vechi” își duce traiul opulent în Elveția, că țara pe care a prăduit-o și distrus-o nu-i mai asigură un confort de nasul lui. Mi-am amintit de VIRGIL SĂHLEANU acum când niște indivizi, lideri de sindicat la învățământ, niște șarlatani extrem de gălăgioși, joacă piesa răsuflată a „luptei pentru drepturile salariale ale cadrelor didactice”. Cu niște venituri de nababi, nu-i întreabă nimeni, pe cine anume reprezintă ei în mod real, pe cine slujesc de fapt, pe sindicaliștii din învățământ sau pe cei care, prin dictatul „reformelor”, au distrus învățământul românesc, cândva și el de elită precum Tepro Iași.
