În primul rând, de ce oare declarația de mai jos a trecut neobservată și n-a făcut obiectul unor dezbateri în spațiu public, așa cum ar fi fost normal, dat fiind gravitatea ei. De ce?! Vă veți întreba, poate. Pentru că orice discuție pe acest subiect ar fi dus inevitabil, dacă nu la demascarea scopului pentru care ea a fost făcută, atunci, cel puțin, la ridicarea unor serioase semne de întrebare cu privire la masca de „naționalist” și „suveranist” pe care o tot afișează liderul Aur.
Despre ce istorie comună vorbește individul?! O istorie a ”iubirii și loialității” evreilor față de poporul român, după cum pretinde propaganda sionistă, de ieri și de azi, sau cea bine cunoscută de români pe pielea lor, prin tratamentul inuman cu care i-a tratat evreii și care le-a împiedicat dezvoltarea și progresul mai bine de două secole? Trecutul acestei „bune” conviețuiri ni-l dezvăluie Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu și alți mari români, prin opera și dăruirea cu care au slujit neamul românesc. Prezentul îl vedem noi, dacă mai avem ochi și nu ni i-a închis definitiv regimul oligarhic înstăpânit pe biata noastră țară și cu care elementul evreiesc își jonglează interesele și planurile în spațiul mioritic. Oare l-o fi consultat și pe d-l Sorin Lavric în această chestiune, având în vedere că îi este un apropiat colaborator și, din câte mi-am dat seama, acesta cunoaște ceva din istoria „comună” româno-evreiască?
Vrea acordarea, prin lege, a cetățeniei române pentru 800 000 de mii de evrei?! Păi, cetățenia se acordă individual, în baza legii aflată în vigoare, și nu colectiv, după cum au vrut evreii încă de când s-au așezat în spațiul românesc, șantajându-ne inclusiv cu recunoașterea independenței la 1878. Apoi, ar mai trebui să știe că pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine, așa cu prevede art. 3, alin (4) din Constituția României, pe care individul a jurat s-o respecte, nu s-o batjocorească. Dar, ascultați direct, voi români, ce spune gura lui spurcată. Poate se vor trezi și cei care s-au înregimentat în curentul naționalist pe care individul s-a cocoțat sau, mai bine zis, l-au cocoțat stăpânii lui, pentru că nu arată că acționează de capul lui.