Cred că ați observat cât de agresive au devenit atacurile împotriva unui candidat rămas în cursa electorală pentru turul doi la prezidențiale.
Toată această avalanșă de lături este de fapt aruncată în obrazul celor peste două milioane de români care l-au votat în primul tur. Acompaniamentul acestui atac îl reprezintă „democrația” și „statul de drept” răcnite atât în mass media „independentă” cât și de niște tineri care au simțit că li s-ar confisca viitorul. I-a înspăimântat, așa dintr-odată, antisemitismul, legionarismul, putinismul, observându-se pe fața lor o grimasă destul de accentuată, parcă ar fi consumat ceva „energizante”. Deci, să se înțeleagă, „nu i-a chemat nimeni”. „Buni cunoscători ai proceselor istorice din trecutul poporului român și specialiști de neîntrecut în geopolitică”, acești tineri, mulți dintre ei încă neajunși la majorat, își asumă nobila misiune să ne apere.
Ei ne avertizează asupra pericolului la care ne-am expune dacă, doamne ferește, am vota cu candidatul țintă al acestor atacuri. Celălalt (ă) e făt frumos, soluția salvatoare, omul providențial, născut și crescut să ne fie conducător într-un moment critic prin care trece țara. Acum parcă îmi explic aparițiile ei, încă de acum un an, de după fiecare colț de stradă sau curbă, zâmbindu-ne atât de galeș și chiar provocator. Nici n-am încercat măcar așa un gest de recunoștință pentru generozitatea cu care și-a cheltuit „micile economii” să tipărească zeci de mii de panouri și banere ca să ne arate fericirea ce ne așteaptă dacă o vom mandata să ne fie președinte. Până aici totul e O.K. Dar ce ne facem că va trebui să renunțăm la „tată” și „mamă” și să ne obișnuim cu „părinte 1” și „părinte 2” că doar așa-i în lumea civilizată a occidentului. Apoi, dacă doamne ferește, vei răbufni necontrolat, când fiica îți va prezenta partenera sau fiul partenerul cu care vor să se căsătorească, riști să faci niscai pușcărie, pentru că așa ceva e mai mult decât firesc, acolo de unde ne vine „lumina”, iar „identitatea de gen” e mai „sacră” decât sfânta scriptură. Spun eu cumva lucruri trăsnite? Nu, dragii mei. Dacă ați fost atenți la mesajele și ideile exprimate în campanie de acest personaj, precum și la ceea ce se întâmplă chiar în familia ei, veți constata că așa ceva se va întâmpla și la noi.
Ce face Europa, atât de îndrăgită de „progresiști”? Adoptă decizii și rezoluții prin care legitimează ca normale astfel de comportamente, iar cei care le însușesc să fie protejați și să se bucure de drepturi, mai ceva ca cei normali. Concentrarea atacurilor, chiar din prima zi de campanie pentru turul doi, exclusiv asupra celuilalt candidat care, cel puțin, în retorica de campanie a pus accent pe valorile tradiționale ale poporului român și pe problemele urgente ce trebuie rezolvate, îmi aduce aminte de alegerile din 2000. Ținta atunci a fost Vadim, iar cel agreat Iliescu. Ce a însemnat guvernarea 2000-2004? Vă mai aduceți aminte? Atunci au fost cedate resursele economie, s-a legalizat vânzarea pământului la străini, s-a încheiat contractul cu Bechtel, s-a privatizat Sidex Galați și sinistrul bilanț poate continua cu alte jafuri și cedări față de „civilizatorii” europeni în cârdășie cu oligarhia internă, care atunci se afla abia la început. „Cine-și uită trecutul, spunea marele istoric George Santayana, este condamnat să-l repete”. Luați-o ca un avertisment.
