La 6 iulie1774, Samuel Brukenthal a fost numit guvernator al Transilvaniei de către împărăteasa Maria Tereza, în locul fostului guvernator Auersperg, destituit.
Ulterior, prin decretul imperial dat de Maria Tereza din 16 iulie1777 Brukenthal mai guvernează alți 10 ani până în 1787, in guvernarea sa având loc si răscoala lui Horea Cloșca și Crișan din 1784, Brukenthal fiind destituit de împăratul Iosif al II-lea la 3 ani după răscoală.
În anii in care a guvernat, Samuel Brukenthal a construit un palat in Sibiu si un castel in Avrig, pentru aceasta crescând taxele si obligaţiile populației locale pentru lucrările publice, construcții, palate. Palatul din Sibiu a devenit muzeu din 1817. Samuel Brukenthal era un favorit al împărătesei Maria Tereza, care l-a susținut mereu când a avut dispute, fie cu Auersperg(pe care l-a si demis din acest motiv) fie cu alți oponenți.
Totuși, documentele curții imperiale(pline de cifre si date exacte) confirmă tratamentele grele la care erau supuși moții si iobagii in anii guvernării lui Brukenthal, chiar și in perioada in care era puternic susținut de împărăteasa Maria Tereza (adică între anii 1774-1780) – „Pe la 1777, locuitorii de pe domeniul Zlatna au făcut, într-un singur an, circa 19475 transporturi de minereu, cărbune, lemne, la topitoriile de la Zlatna. În 1776-78 s-au efectuat în total 8590 cărăuşii numai pe domeniul de jos al Zlatnei unde au fost obligaţi să lucreze 3200 de pălmaşi.” În 1779, situaţia s-a agravat şi mai mult după cum rezultă din plângerea înaintată împăratului de către Horea.
Robota fusese crescută ca şi cărăuşiile de tot felul. Au fost majorate simţitor taxele faţă de fisc şi contribuţiile militare, după cum au fost sporite peste măsură obligaţiile pentru lucrările publice, construcții, palate, inclusiv palatul guvernatorului Brukenthal (acum e transformat in muzeu) etc. Au crescut abuzurile şi nedreptăţile juzilor faţă de ţăranii săraci, si se săvârşeau alte jecmăneli ale populaţiei sărace. Taxa de răscumpărare a prestaţiilor, creştea şi ea mereu. În 1775 taxa a fost ridicată la 14769 florini, iar în 1783 la 19897 florini. Confirmarea acestor nedreptăţi şi silnicii a venit din partea împăratului însuşi, care le constata pe domeniul Zlatnei şi al Băii Mari. Credinţa străbună ortodoxă era asuprită – de exemplu În ziua de 1 august 1760, călugărul Sofronie a fost arestat şi condus spre închisoarea de la Alba Iulia (pentru că susținea păstrarea credinţei ortodoxe strămoşeşti). S-au adunat 7000 de moţi din zona Zlatna ca să-l susțină și salveze. Iobagii din Zlatna se mai plângeau in plus si că sunt pedepsiţi cu bătaia.
”Când murea capul familiei, văduva putea fi scoasă din casă – dacă nu avea nici un ficior mai mare în stare să îndeplinească slujbele domneşti, ci doar copii mici, apoi nobilii îi luau casa si terenul rămas de la tatăl lor, iar după ce copiii creşteau mari îi silea să le îndeplinească slujbele, dar nu le mai restituia nimic din averea părinţilor.” Poverile au întrecut măsura răbdării ţăranilor.
*
Horea si Cloșca au încercat pașnic să ceară îndreptarea unor nedreptăți, prin audiență la împărat încă din 1779 când trăia Maria Tereza, dar nu se rezolvase nimic, iar autorităţile locale (conduse de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal), au refuzat constant să accepte revendicările ţărăneşti (deși erau revendicări justificate, după cum a scris chiar si ziarul englez „The Times”, ,,The Universal Daily Register”, în anii răscoalei lui Horea. Ulterior, Horea si Cloșca au mers iar la Viena cu petiții pașnice de alte 3 ori până in 1784.
A mai fost și o adevărată avalanşă de petiţii pașnice din partea satelor moților către autorităţile comitatului, sau guvernului condus de Samuel von Brukenthal. Dar încercările diplomatice pe linia paşnică a petiţiilor n-au dat rezultate şi atunci țăranii conduși de Horea, Cloșca si Crișan au ales ultima cale, răscoala.
*
Iată cum descrie ziarul londonez „The Times„, la 31 ianuarie 1785, situația grea țăranilor care a condus in final la răscularea acestora: „Aceşti oameni sunt valahi (Wallachians). Reduşi la cel mai abject statut de sclavi, nu li se îngăduia să se bucure de niciuni fel de drept de proprietate.” „Deposedaţi şi oprimaţi de sălbaticii lor stăpâni, … au transmis o listă cu plângerile lor Împăratului; dar deşi doleanţele erau îndreptăţite, acestea au fost nesocotite.” „Au vazut că nu au nimic la ce să se aştepte de la conducătorii lor; au simţit că trebuie să îşi ia soarta mâini; Au ales un desperado îndrăzneţ să le fie căpetenie; se numeşte Hora sau Horiah…”.
*
Întrucât azi 6 iulie se împlinesc 248 de ani de la începutul guvernării lui S.Brukenthal, în acest articol m-am referit in special la GUVERNAREA lui Samuel Brukenthal, aspră pentru moți și iobagi si care a fost una din cauzele răscoalei. Repet si faptul (pe care l-am menționat in articol) că Samuel Brukenthal a avut merite culturale, fiind în același timp și un pasionat colecționar de artă.
Despre alte aspecte, cum ar fi desfășurarea răscoalei sau prinderea, ori executarea capilor răscoalei, organizate de alte autorități, imperiale, sau despre aspecte culturale, vă invit să citiți articolele dedicate acestor subiecte pe care le-am scris si oferit gratuit inclusiv online.
*
ARC PESTE TIMP – în anul 2017 Muzeul Brukenthal a fost retrocedat către Biserica Evanghelică. Retrocedarea a fost pusă în aplicare de ANRP condusă la acea vreme de Ingrid Zaarour, ulterior anchetată, inculpată de procurorii DNA și trimisă în judecată, pentru retrocedări ilegale. In acest an, din martie 2022, Ingrid Zaarour a fost plasată sub control judiciar de procurorii DNA în dosarul în care a fost chemat și Horia Georgescu șeful ANI (reținut 24 de ore). Ingrid Zaarour s-a născut în Liban, la Ain-Rummana, dar a trăit și studiat în România. Procurorii DNA audiat-o pe fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în dosarul în care au ajuns deja la DNA şeful ANI, Horia Georgescu, şi deputatul Theodor Nicolescu.
Merite pentru construirea palatului Brukenthal revin atât lui Samuel Brukenthal cât și populației locale ce a plătit taxele crescute in acea perioadă si pentru lucrările publice, construcții, palate. În acest sens, taxe sub diverse denumiri ale vremii au fost plătite și de iobagi și moți (dijme, zeciuieli, robote, cărăușii, dări, taxe de răscumpărare a robotelor, si alte dări si taxe, etc) care ulterior, datorită creșterii prea mari a tuturor „taxelor” si obligațiilor, s-au răsculat după ce guvernatorul nu le-a acordat revendicările din petițiile pașnice trimise prin Horea si alți emisari.
*
Despre Răscoala lui Horea, Cloșca si Crișan din 1784 am scris alte articole lungi si detaliate dedicate răscoalei, astfel că nu le mai repet aici, dar cititorii interesați le pot găsi si citi, dacă doresc să le citească ca o continuare a acestui articol.
BIBLIOGRAFIA selectiva:
„The Universal Daily Register” – Anglia, 1785
-D.Prodan: Teză Doctorat, Cluj 1938
-I.Abrudeanu–Moţii, publicat în 1924
-Samuel von Brukenthal, Viața și opera în text și imagini – de Carl Göllner
* ALTE SURSE– despre actualitate si informații despre Dosarul DNA:
