Deşi şeful NATO, Mark Rutte, a făcut prima sa vizită internaţională, ieri, în Ucraina, transmiţând că prioritatea sa în acest prim mandat este sprijinul Ucrainei, de la Pentagon vine o veste care nu va încânta conducerea de la Kiev. Statele Unite transmit că NATO nu va intercepta şi doborî dronele şi rachetele ruseşti care zboară deasupra Ucrainei şi care se îndreaptă spre teritoriile aliate.
Pentru moment, decizia pare să fie una de neclintit, dar trebuie subliniat că este vorba strict despre doborârea de către Polonia şi România a dronelor şi rachetelor ruseşti care zboară în spaţiul aerian ucrainean şi se îndreaptă spre spaţiile aeriene aliate, deci nu despre doborârea acestor drone ruseşti când se află în spaţiul aerian românesc sau polonez.
Secretara de presă a Pentagonului, Sabrina Singh, nu s-a referit, în declaraţia de ieri, la apărarea spaţiului aerian aliat, ci la un sprijin acordat Ucrainei, pe care preşedintele Volodimir Zelenski l-a cerut de mai multe ori de la statele aliate, atât în format bilateral, cât şi în cadrul NATO. Polonia se arăta, la un moment dat, deschisă la acest subiect, însă s-a pus problema necesităţii unui consens la nivel NATO, pentru că, aşa cum transmite şi Pentagonul, o astfel de acţiune ar implica toată alianţa în război, nu doar ţările în cauză, şi sub o altă formă, mai directă. Pentagonul mai spune şi că Ucraina are deja capabilităţile militare necesare pentru doborârea acestor rachete şi drone ruseşti, referindu-se probabil şi la sistemele antiaeriene primite de la Occident. Prin urmare, statele occidentale oferă Ucrainei instrumentele necesare, dar nu le va folosi pentru Ucraina.
Pentru apărarea statelor aliate NATO deja a iniţiat anumite acţiuni. Luni a început, de exemplu, o misiune deasupra spaţiului aerian românesc, ordonată de generalul Christopher Cavolli, comandant aliat suprem al NATO. Misiunea se desfăşoară cu avioane AWACS de supraveghere, care operează de la Baza Aeriană Preveza din Grecia şi de la o bază NATO AWACS din Germania.
