În urmă cu un an, ministerul Educației a pus în dezbatere publică două proiecte de hotărâri de Guvern prin care se vor înființa Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul de Științe ale Educației, care vor avea 197 de angajați, dintre care 53 de posturi erau noi, în locul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), care ar fi trebuit să se desființeze.
Cele două proiecte de hotărâri nu au fost însă adoptate nici până în prezent, la mai bine de un an de la punerea în consultare publică pe 29 septembrie 2023. Ministerul Educației nu a mai revenit cu detalii despre întârzierea adoptării proiectelor.
De altfel, niciuna dintre instituțiile „reformate” prevăzute de legile Iohannis-Deca, nu a fost înființată sau nu are un regulament de înființare aprobat. A existat doar această punere în dezbatere a proiectelor de HG pentru înființarea Institutului de Științele Educației și a Centrului Național de Curriculum și Evaluare, abandonate după consultarea publică, în urmă cu un an.
În raportul „Reforma învățământului preuniversitar din România: Consolidarea sistemelor de conducere, de evaluare și de sprijin”, făcut de OCDE și finanțat de Comisia Europeană, publicat pe 24 aprilie 2024, autorii scriau că „Sistemul de învățământ din România se află într-un moment hotărâtor. În 2023, Parlamentul României a adoptat o nouă lege care prevede schimbări semnificative în ceea ce privește desfășurarea, administrarea și finanțarea învățământului preuniversitar. Aceste schimbări vin într-un moment critic pentru dezvoltarea țării. Deși România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, performanțele școlare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Măsurile din noua lege sunt cruciale pentru asigurarea unui învățământ de calitate, pentru stimularea creșterii economice și pentru sporirea incluziunii sociale”.
Aceștia prezentau reformele instituțiilor din subordinea Ministerului Educației drept unele care „introduc schimbări la nivel de conducere pentru a consolida echipele specializate din Ministerul Educației și din agențiile sale”. Aici erau menționate următoarele:
„Legea învățământului preuniversitar din 2023 modifică organizarea sistemului de învățământ din România. Prin lege se restructurează și se înființează noi agenții specializate cu rolul de a susține evaluarea și perfecționarea școlilor, calitatea procesului didactic, precum și utilizarea datelor și a dovezilor pentru elaborarea politicilor. De exemplu, pachetul legislativ stabilește că Agenția Română pentru Asigurare a Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP) este principala instituție națională cu atribuții de evaluare a școlilor. Se înființează noul Centru Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD), pentru a asigura o mai mare coerență a politicilor privind cadrele didactice și pentru a promova și menține standarde ridicate în profesie. De asemenea, se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Institutul de Științe ale Educației ca entități separate. Aceste instituții vor fi responsabile de elaborarea curriculumului, de coordonarea sistemului național de evaluare și examinare pentru a monitoriza rezultatele școlare ale elevilor, precum și de realizarea unor cercetări independente pentru fundamentarea elaborării și evaluării politicilor publice.
În cadrul Ministerului Educației, se constituie echipe noi care contribuie la coordonarea,
implementarea și monitorizarea politicilor planificate. Direcția Generală de Implementare a Proiectului România Educată (DGIPRE) a fost înființată pentru a face din România Educată o realitate prin coordonarea, monitorizarea și evaluarea eforturilor de reformă.
DGIPRE va fi sprijinită de o nouă unitate care va găzdui și va dezvolta sistemul informatic de gestionare a datelor educaționale al Ministerului Educației. De asemenea, Ministerul Educației intenționează să creeze un nou Centru Național pentru Educație Incluzivă (CNEI) care să elaboreze politici menite să asigure integrarea și sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Împreună, cu condiția disponibilității resurselor umane și financiare adecvate, aceste modificări în sistemul de guvernanță au potențialul de a dezvolta funcții specializate și de a consolida capacitățile cruciale de planificare, coordonare și monitorizare din Ministerul Educației. Figura 4 prezintă o imagine de ansamblu a modului în care organismele specializate profesionale ar putea sprijini Ministerul Educației în realizarea reformelor. Ar fi bine ca unele dintre aceste instituții să funcționeze independent de minister, astfel încât activitatea lor să se bazeze pe competențe de specialitate și să transceandă politica națională”.
La un an de la intrarea în vigoare a celor două legi ale educației, după doi ani de mandat Ligia Deca, niciuna dintre vechile instituții nu este reformată, niciuna dintre noile instituții nu este înființată, nici măcar nu sunt semne că ar fi început o reformă, nicio instituție nu a fost profesionalizată, deși discursul oficialului abundă în expresii despre ce trebuie sau ar trebui să facă acestea, sau care sunt prevederile din lege.
Credit foto / Sursa: Edupedu