În 4 iulie 1940, Regele Carol al II-lea îl numește pe Ion Gigurtu președinte al Consiliului de miniștri (premier).
A urmat o politică pro-Axa Berlin-Roma care a inclus acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra cedării Transilvaniei de Nord, Gigurtu declarând că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a demonstra orientarea către Germania lui Hitler și aderarea totală la Axa Berlin-Roma (Italia condusă de Mussolini in sistemul fascist).
În urma întâlnirii dintre Gigurtu și Hitler din august 1940 s-a stabilit ca armata ungară să preia stăpânirea Transilvaniei de Nord din15.09.1940. Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea Dobrogei de sud (Cadrilaterul), către Bulgaria.
Cu toate acestea, Ion Gigurtu nu este cunoscut publicului nici măcar ca personaj negativ al istoriei. Mandatul său de premier a fost in timpul dictaturii regale instaurată din 1938 de regele Carol II prin înlăturarea Constituției din 1923 și desființarea partidelor politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege.
Guvernul lui Ion Gigurtu a demisionat pe 4 septembrie1940 în urma marilor proteste din țară, iar Ion Gigurtu a fost arestat în regimul noului guvern condus de Ion Antonescu. Dar la arestarea lui Ion Antonescu de către regele Mihai in 23august1944, Ion Gigurtu era din nou liber. După înfrângerea lui Hitler in război, in contextul in care foștii lideri pro-Hitleriști erau arestați cam peste tot în lume, Ion Gigurtu e din nou condamnat pentru pro-nazism dar de data aceasta de comuniștii care preluaseră puterea.
BIBLIOGRAFIE:
Lucian Predescu- Enciclopedia României -1941;
N.Nicolescu- Enciclopedia șefilor de guvern ai României-2006
