3 iulie1864 – În urmă cu 158 de ani domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga prima constituție a statului, numită „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci „statut”).
Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obşte (Camera Deputaţilor de astăzi) şi confirma înfiinţarea Corpului Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului). Astfel se instituia sistemul parlamentar bicameral în România (prima sesiune a Senatului a avut loc pe 6 decembrie 1864) (3/15 iulie).
Ulterior, in 1866 s-a votat o nouă Constituție pe care unii autori o consideră prima, uitând poate de „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” ce avea tot rol si structură de Constituție. Dincolo de disputele inutile pe tema „care a fost prima constituție”, rămâne notabil evenimentul istoric ca atare, mai ales că acea perioadă din 1864 in care Cuza era domnitor iar Mihail Kogălniceanu prim ministru a fost perioada marilor reforme eficiente ce puteau bazele statului român. O perioadă rămasă in memoria generațiilor, în care oamenii erau tratați cu respect și omenie. Cazul (real) a lui Moș Ion Roată devenind proverbial.
*** Articol de prof. Laurentziu Rosu – BIBLIOGRAFIE:
- N.Iorga – Istoria românilor,
- C.Giurescu – Viața si opera lui CuzaVodă
