LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu -7 februarie: Începutul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz.
La data de 7 februarie 1572 își începe domnia în Moldova, Ioan Vodă cel Viteaz cunoscut și sub numele de Ioan Vodă cel Cumplit, numit așa de către marii boieri nemulțumiți de politica de întărire a autorității domnești promovată de către acesta. Trebuie amintit că după moartea lui Ștefan cel Mare, tronul Moldovei va fi ocupat de către Bogdan al III-lea, urmat apoi de Ștefăniță Vodă, care nu are însă urmași legitimi, astfel că la tron vine Petru Rareș, copilul din flori al lui Ștefan cel Mare. După moartea acestuia, conducerea țării o va lua Alexandru Lăpușneanul, iar după moartea acestuia și domnia scurtă a fiului sau Bogdan, apare în scenă un alt vlăstar al lui Ștefan cel Mare, fiul nelegitim al lui Ștefăniță Vodă, adică Ioan Vodă zis și Ioan Vodă cel Cumplit, ori Ioan Armeanul, deoarece mama sa aparținea unei vechi familii armenești .În ceea ce privește viața lui Ioan Vodă cel Viteaz, trebuie amintit că după mai mulți ani trăiți prin străinătate şi în anonimat, se va remarca la curtea hanului tătar Mehmet Kalga, pe care îl va cuceri prin firea bătăioasă , dar mai ales prin forța fizică extraordinară. Astfel, în 1561 Ioan îl însoțeşte pe hanul tătar într-o campanie pe Volga împotriva armatelor din cnezatul Moscovei, unde se luptă atât de aprig încât scoate strigăte de admirație din partea tătarilor, care sunt uimiți de forța sa incredibilă. Hanul îl simpatizează atât de mult încât îi trimite o scrisoare regelui polon Sigismund al II-lea în care îl roagă să-l ajute pe Ioan să ocupe tronul Moldovei. Așa se face că primind ajutorul regelui polonez, la 7 februarie 1572, Ioan izbutește să pună mâna pe tronul Moldovei, iar scurta sa domnie, de numai doi ani, va fi una foarte densă în ceea ce privește realizările atât în politica internă dar si cea externă. Astfel, din considerente tactice el va schimbă capitala de la Suceava la Iași , iar abilitățile sale militare vor fi confirmate de recâștigarea pentru Moldova a cetății Hotinului, una dintre cele mai puternice fortificații la acea dată. Pe plan intern, o măsură cu totul extraordinară o reprezintă aplicarea controlului personal al actelor emise de cancelaria domnească, domnitorul cunoscând limbile turcă, greacă, polonă şi armeană. De asemenea pentru a salva visteria statului, Ioan reorganizează sistemul monetar, ordonând să fie bătute noi monede din aramă, aceste fiind primele monede inscripționate în limba română. Aceste monede vor stimula comerțul şi vor contribui la o creștere economică semnificativă, care îi va permite domnitorului să înzestreze armata la un nivel extrem de ridicat. De asemenea, studiind arta militară a turcilor, tătarilor, polonezilor şi germanilor, Ioan le învață punctele tari şi punctele slabe , iar geniul său militar se întrevede în momentul în care anticipează importanța artileriei pe câmpul de luptă. Într-un spirit cu adevărat vizionar, Ioan Vodă formează cea mai însemnată artilerie a timpului, asta într-o epocă în care marile state ale Europei dispuneau de 30-40 de tunuri, pe când Moldova lui Ioan ajunge la impresionantul număr de 200 , multe realizate chiar în țară, după schițele aprobate de voievod. Boierii l-au urât din tot sufletul pe domnitor, iar sentimentul era reciproc, deoarece Ioan avea convingerea că boierii sunt responsabili de starea precară a ţării, pentru că îi exploatează pe țărani şi pentru că țes numai comploturi. De aceea el aplică pedepse crunte boierilor si nu este de mirare că boierimea îl va numi Ioan Vodă cel Cumplit, și complota permanent împotriva sa. Turcii pe de altă parte, văzând că țara prosperă, va dubla tributul, o măsură pe care Ioan o va respinge categoric şi se va pregăti de marea înfruntare cu otomanii. Înfruntarea va avea loc în primăvara lui 1574 la Jilişte, în apropiere de Râmnicu Sărat, iar domnitorul va obține o primă mare victorie. Ioan Vodă se îndreaptă apoi spre Brăila, pe care o asediază și o cucerește, îndreptându-se apoi spre Cetatea Albă şi Chilia pe care de asemenea le cucerește și le dă spre folosință Țării Moldovei. La Lăpușna se războiețte teribil cu turcii , apoi la Cahul, Tighina și Roșcani, iar mărturiile vorbesc despre forţa colosală a domnitorului, un veritabil Hercule, care în lupta de la Roşcani smulge singur un tun împotmolit în noroi şi trage cu el în turci. Se mai spune că pentru a-şi mai destinde oștenii obosiți, Ioan Vodă făcea deseori demonstrații frângând în mâini potcoave de cai. Victoriile lui Ioan îi aduc la capătul răbdării pe turci, care decid că trebuie să ia măsuri radicale pentru a scăpa de domnitorul care nu vroia să cedeze. Așadar, în anul 1574 turcii se adună o oaste uriaşă care pornește spre Dunăre cu gândul să scape de viteazul domn o dată pentru totdeauna. Uşor neîncrezător , Ioan face pentru prima data , apel la boieri , ca sa-l ajute pentru a salva țara , iar după ce îi pune să jure pe cruce că nu îl va trăda, domnul pornește sa-i înfrunte pe turci. Însă presimțirea lui Ioan se adeverește , deoarece pârcălabul Ieremia Golia îl va trăda pe domnitor pentru 30 de pungi cu galbeni şi se va uni cu turcii la Iezerul Cahului. Oastea moldoveană va fi copleșită și rămas numai cu 4000 de oșteni, Ioan Vodă se sacrifică acceptând să se predea cu condiția de a-i fi cruțați ostenii. Numai că turcii îl ucid , îi taie capul şi îi leagă trupul de patru cămile care îl sfâșie în bucăți. Astfel se sfârşește domnia lui Ioan Vodă, unul dintre cei mai viteji domni pe care i-a avut Țara Moldovei.
Credit foto / Sursa: Lecția de istorie
