LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 6 februarie: Masacrul făcut de sovietici la Lunca Prutului.
La data de 6 februarie 2024 se împlinesc 83 de ani de la masacrul românilor bucovineni de la Lunca Prutului, ținutul Herța, din regiunea Cernăuți. Amintesc faptul că acest masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 este doar unul dintre multele masacre comise de soldații sovietici împotriva românilor care doreau să evadeze din Uniunea Sovietică în România, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Acest pact prevedeau împărţirea de către Hitler şi Stalin a unor întinse teritorii aparţinând unor state din Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Trebuie amintit că Hitler promisese Uniunii Sovietice teritorii din ţări precum Finlanda, Lituania, Letonia şi Estonia , dar și partea răsăriteană a Poloniei, iar de la România urma să răpească Basarabia. La numai o săptămână după parafarea Pactului a început Al Doilea Război Mondial, iar cei doi dictatori şi-au ţinut promisiunea unul faţă de celălalt şi au trecut la anexări teritoriale conform înțelegerii, în dispreţ total faţă de dreptul internaţional. Astfel, pe 26 iunie 1940, URSS a trimis guvernului de la Bucureşti ultimatumul privind cedarea Basarabiei, dar şi a Bucovinei de Nord. Ce este curios este faptul că nordul Bucovinei nu fusese menţionat în Pactul Ribbentrop-Molotov, însă ocuparea sa a fost o concesie acordată de Hitler lui Stalin. Astfel, în toate teritoriile româneşti ocupate de sovietici, au început din vara anului 1940 o serie de arestări, jafuri, violuri, torturi, execuţii ori deportări în gulagurile din Siberia, ţintiţi fiind în special elitele intelectuale. În următoarele luni pentru a scăpa de teroarea bolşevică, mii de cetăţeni români din Bucovina s-au refugiat în România, lăsându-si în urmă casele și avuția. Numai că de tema persecuţiei sovietice, grupuri de români din Bucovina traversau noaptea frontiera , peste gheaţa groasă care acoperise râul Prut în iarna anului 1941, încercând să ajungă în România. Unii dintre românii care își părăseau casele reuşeau să se refugieze la Rădăuţi așteptând momentul prielnic să treacă granița,însă alţii erau interceptaţi de grănicerii sovietici şi împuşcaţi pe loc ori capturaţi şi trimişi sub escortă înarmată înapoi, unde îi aştepta condamnarea la moarte sau deportarea în Siberia. Conştienţi fiind de riscurile la care se expuneau, românii basarabeni treceau totuși pe ascuns frontiera, pentru mulţi dintre aceasta fiind singura soluţie de salvare din ghearele terorii. Tot cu această năzuinţă au pornit la drum la sfârșitul lunii ianuarie 1941 și cei aproximativ 150 de localnici din satul Mahala, ce au mers pe jos circa 30 kilometri până în apropiere graniţă româno-sovietică , până când patrulele sovietice i-au descoperit şi i-au mitraliat, încât niciunul nu s-a întors ca să povestească tragedia de care au avut parte. Acesta avea să fie doar primul episod al masacrului din Lunca Prutului, pentru că tragedia urma să continue în noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, când un grup compact de 400 de români din satele Coteni, Boian, Plaiul Cosminului, Ceahor și Corovia din nordul Bucovinei, au încercat să treacă granița, pe râul Prut înghețat. Numai că atunci când s-au apropiat de graniță au fost surprinși de grănicerii sovietici și majoritatea au fost uciși și aruncați în două gropi comune aflate în apropierea râului. Doar 57 dintre românii basarabeni au reușit să scape și să treacă granița în România și au relatat tragedia de care au avut parte. Din păcate alți 44 de fugari au fost prinși a doua zi de trupele sovietice, iar 23 dintre ei au fost condamnați la moarte, ceilalți fiind condamnați la diferite pedepse cu închisoarea ori trimiși în Siberia. Masacrul din data de 6 februarie 1941 nu a fost însă decât un alt episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece alte câteva mii au fost uciși câteva luni mai târziu într-un alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au murit aproape 4000 de români bucovineni nevinovați.
Credit foto / Sursa: Lecția de istorie
