LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 4 septembrie – Cel de al doilea atentat comis asupra premierului Ion C. Brătianu.
La data de 4 septembrie 1886 a avut loc o tentativă de asasinat împotriva lui Ion C. Brătianu, fost prim- ministru si mare om politic liberat, ce a marcat istoria modernă a României. Puțini știu însă că în timpul în care a fost prim-ministru, fiind de altfel cel mai longeviv premier din istoria României, a fost la un pas să-și piardă viața de patru ori, în două situații fiind vorba de tentative clare de asasinat. Astfel, primul dintre aceste atentate a avut loc la data de 2 decembrie 1880, atunci când premierul a ieșit din Camera Deputaților, aflată la vremea respectivă în Dealul Mitropoliei, si s-a îndreptat spre gară pentru a-și lua soția, care se întorcea de la domeniul lor de la Florica. Însă chiar la ieșirea din clădirea Camerei Deputaților, Ion C. Brătianu a fost atacat cu un cuțit de un individ pe nume Ivan Petraru ce lucra ca funcționar în Ministerul de Finanțe, individ ce avusese cu Brătianu o altercație cu câțiva ani mai înainte. În momentul atacului, cuțitul atacatorului, s-a lovit de paltonul din postav grosal premierului care astfel a scăpat nevătămat. Si chiar dacă atacatorul a vrut apoi să lovească pe Brătianu în zona gâtului, premierul l-a lovit peste mână, iar în scurt timp în sprijinul premierului a sărit Iordache Goga, deputat de Vlașca, cel care l-a imobilizat pe agresor. După cum am mai spus8, la data de 4 septembrie 1886 a avut loc cel de-al doilea atentat asupra premierului Ion C. Brătianu, atunci când un individ pe nume Stoica Alexandrescu, un mărunt negustor din Râmnicu Sărat care devenise falit de două ori, a vrut să facă o ,,ispravă,, de răsunet care să atragă atenţia publică asupra lui. Astfel, cel mai nimerit i s-a părut uciderea primului ministru , fapt pentru care își va cumpără un pistol și se va stabili la Bucureşti în casa lui Tănase Muscalu, așteptând momentul prielnic pentru a comite atentatul asupra premierului. Această ocazie s-a ivit în seara zilei de 4 septembrie 1886, când Ion C. Brătianu ieşea de la Ministerul de Interne însoţit de Constantin Robescu, directorul general al Poştelor şi Telegrafului. Atacatorul va sări în fața celor doi și doar de la câţiva metri, va apasa pe trăgaci, însă pistolul nu va funcționa. Cei doi rămân ca înlemniți , iar atacatorul trage a doua oară. Numai că asupra lui se aruncă sergentul Ioniţă Constantin care avea misiunea de a-l păzi pe Brătianu, iar glonţul pornit din ţeava atacatorului va fi deviat şi va lovi cataramă de oţel a centurii lui Robescu , fără a răni pe cineva. Imediat atacatorul va fi imobilizat și arestat și în timp era transportat la cazarma jandarmilor, din strada Colţei, a fost necesară intervenţia personală a lui Brătianu pentru ca acesta să nu fie linşat de către cetăţeni. La 17 decembrie 1886 va începe procesul împotriva lui Stoica Alexandrescu , iar după două zile, Curtea de Justiție a pronunţat sentinţele: 20 de ani muncă silnică pentru Stoica Alexandrescu şi un an închisoare corecţională pentru Tănase Muscalu. Trebuie amintit că Ion C. Brătianu a mai avut două momente în care era să îşi piardă viaţa , mai precis în iulie 1878, atunci când s-a răsturnat cu o birjă în timp ce se întorcea de la Cotroceni și a stat leşinat aproape 4 ore după ce s-a lovit la cap , și în mai 1886 când, întorcându-se acasă de la Senat şi mergând pe Calea Victoriei, o cărămidă căzută de pe o clădire i-a căzut în cap, din fericire nerănindu-l grav.
Credit foto / sursa: Lecția de istorie
