LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 3 august: Lupta de la Guruslău.
La data de 3 august 1601 a avut loc lupta de la Guruslău, luptă în care trupele lui Mihai Viteazul și ale vasalului imperial habsburgic, Gheorghe Basta va învinge oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Bathory. Trebuie amintit că după victoria asupra lui Andrei Bathory în bătălia de la Șelimbăr, din octombrie1599 și intrarea triumfătoare la Alba Iulia din luna mai a anului 1600, Mihai Viteazul trece în Moldova, îl alungă de pe tron pe Ieremia Movilă realizând astfel prima unire a celor trei țări române. Însă, în toamna aceluiași an, Moldova va fi ocupată de către polonezi, care repun din nou pe tronul țării , pe Ieremia Movilă, cel care beneficiind de important ajutor polonez și turcesc, va intra în Țara Românească și va pune ca domnitor pe fratele său, Simion Movilă. În acest context, Mihai Viteazul este obligat să plece la Viena pentru a-l determina pe împăratul Rudolf al II-lea să îi acorde sprijinul necesar în vederea restabilirii autorității și pentru continuarea luptei împotriva otomanilor. Prin această acțiune Mihai Viteazul demonstra că nu a renunțat la programul său politic de apărare a statului unitar român, fiind conștient că pentru apărarea Unirii, pe care o realizase cu un an înainte, era necesară colaborarea cu Imperiul Habsburgic. Contextul politic și militar va fi însă nefavorabil lui Mihai, deoarece puterile vecine vedeau în ambițiile sale politice o piedică pusă propriilor interese de dominație. Astfel, habsburgii își vedeau amenințate planurile de menținere a Transilvaniei în sfera lor de influență, pe când Polonia era interesată de Moldova și nu dorea pierderea controlului asupra acesteia, la toate acestea adăugându-se pericolul reprezentat de Imperiul Otoman ce dorea supunerea întregului spațiu românrsc. De altfel, unirea celor trei țări române, realizată de Mihai în anul 1600, reprezenta o formulă militară puternică, capabilă să schimbe foarte mult raportul de forțe din această parte a Europei, lucru care iarăși nu era pe placul marilor puteri europene. Așa se face că în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei si al dorinței acestuia la autonomie politică, împăratul Rudolf al II-lea acceptă inițial să-l susțină pe Mihai Viteazul si îl desemnează pe generalul Gheorghe Basta să-l ajute pe voievodul român . Astfel, prin victoria de la Guruslău de la 3 august 1601, Mihai îl va îndepărta pe Bathory din Transilvania și va urmări săvârșirea unei noi uniri a țărilor române, asta după îndepărtarea Movileștilor de pe tronul Moldovei. Însă la un moment dat împăratul habsburgic, Rudolf al II- lea , își dă seama că prin această nouă unire a țarilor române avea să piardă influența în zonă și în special în Transilvania și de aceea pune la cale înlăturarea fizică a lui Mihai Viteazul. Astfel, asasinarea marelui voievod Mihai Viteazul este săvârșită în noaptea de 9/10 august 1601de către oamenii generalului Gheorghe Basta, cel care astfel și-a atras asupra sa oprobriul contemporanilor și al întregii posterității, pentru mișeleasca ucidere a eroului de la Călugăreni.
Credit foto / Sursa: Lecția de istorie
