LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 23 ianuarie: Începutul domniei lui Neagoe Basarab, domnul Țării Românești.
La data de 23 ianuarie 1512 a urcat pe tronul Țării Românești, Neagoe Basarab, personalitate de seamă a istoriei poporului nostru, domnitor cu importante preocupări economice, religioase şi culturale, ce a rămas în istorie sub numele de „domn al culturii și spiritualității româneşti”. Cu privire la originea lui Neagoe Basarab părerile istoricilor sunt oarecum împărțite, deoarece unii susțin că ar fi fost fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu, iar alții spun că de fapt ar fi fiul ilegitim al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr zis Țepeluș Vodă. Ceea ce știm cu exactitate este faptul că el a primit o bună educație, a călătorit prin câteva țări din Europa și prin Imperiul Otoman, iar după ce a urcat pe tron a încurajat dezvoltarea economică şi culturală a Țării Românești. Pe plan diplomatic, a întreținut relații de colaborare și prietenie cu vecinii și a încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, ba chiar a încercat să medieze conflictul dintre clericii creștinii ortodocși și catolici. A fost un mare susținător al culturii, el patronând tipărirea uneia dintre primele cărți din Țările Române și anume a „Evangheliarului” în limba slavonă, al lui Macarie, din anul 1512. Tot de numele lui Neagoe Basarab se leagă tipărirea celei mai vechi capodopere a literaturii române vechi, el fiind autorul celebrelor „Învățături a lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, un manual de educație morală și în același timp un adevărat testament politic lăsat de domnitor urmaşilor săi. Sub îndemnul său, s-au clădit în țara numeroase biserici, cea mai cunoscută fiind ctitoria sa de la Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole, o ctitorie ce va rămâne în istoria culturii ca fiind cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească de la noi din țară.
Credit foto / Sursa: Lectia de istorie