LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 12 iulie: Tratatul militar dintre Ștefan cel Mare și Matei Corvin.
La data de 12 iulie 1475 a fost încheiat tratatul dintre Ștefan cel Mare, domnul Moldovei și regele Matei Corvin al Ungariei. Acest tratat a fost motivat de faptul că după marea victorie de la Vaslui din 10 ianuarie 1475, repurtată de către Ștefan cel Mare asupra turcilor, sultanul Mehmed al II-lea a încheiat un armistițiu cu Veneția și și-a îndreptat atenția spre cucerirea cetăților Caffa, Tana și Mangop din Crimeea, urmărind consolidarea militară în această zonă în vederea unei noi acțiuni împotriva Moldovei. În fața acestei situații, Ștefan cel Mare solicită sprijin militar monarhilor creștini ai Europei. Însă cum apelul său a rămas fără rezultat, iar pericolul otoman se agrava tot mai mult, domnul Moldovei a fost constrâns să-și îndrepte speranțele unui sprijin militar, spre regele Matei Corvin al Ungariei, chiar dacă Ștefan îl învinsese pe regele maghiar în lupta de la Baia din 1467. Astfel, după mai multe negocieri, la 12 iulie 1475 se va semna tratatul prin care Ștefan făgăduia „credință” regelui Matei Corvin, promițând că va participa la campaniile acestuia împotriva otomanilor, angajându-se de asemenea, să nu tolereze pe teritoriul Moldovei niciunu dușman al numitului rege. La rândul său, Matei Corvin se obliga să-l ajute pe Ştefan în luptele împotriva turcilor, cu condiția ca acesta să-i recunoască suzeranitatea. Din considerente strategice, Ştefan acceptă să devină formal vasal al acestuia, deși Moldova se afla și sub suzeranitatea Poloniei încă din 1468. Însă, această acceptare de vasalitate a voievodului moldovean era făcută cu un scop, deoarece domnind într-o ţară ce avea la vest, nord-vest şi nord-est vecini puternici, care nu-şi ascundeau poftele teritoriale și fiind de asemenea, ameninţată şi atacată din sud și est de turci şi tătarii, Ştefan cel Mare trebuia să manevreze acest aspect cu o deosebită diplomație. Ori, acceptând această dublă vasalitate, Ştefan obţinea îndepărtarea de hotarele Moldovei a celor ce voiau să cucerească Moldova. Astfel, printr-o fină abilitate diplomatică, Ştefan cel Mare a făcut ca această „vasalitate” să fie mai mult decorativă, iar speculând cu succes veleitățile lui Matei Corvin, îl va face pe acesta să-i cedeze și două posesiuni în Transilvania, anume cetățile Ciceu şi Cetatea de Baltă.
Credit foto / Sursa: Lecția de istorie
