Sărbătorită în fiecare an la 31 mai, Ziua Geniştilor aminteşte de data la care, în anul 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a „încuviinţat” Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea constituirii şi întreţinerii unui batalion de geniu, necesar pentru „naintarea lucrărilor publice”.
Acest moment marchează data „naşterii” primei unităţi de geniu din armata română – Batalionul 1 Geniu.Un an mai târziu, s-a înfiinţat un al doilea batalion în Ţara Românească, care, împreună cu cel din Moldova urma să constituie întâiul regiment de geniu.
Aceste prime batalioane de geniu ale oştirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărţiţi în patru companii, iar comandantul lor a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, unul dintre organizatorii trupelor de geniu din ţara noastră, potrivit Calendarului Tradiţiilor Militare.
Din cauza dificultăţilor financiare întâmpinate, în anul 1871, trupele au fost contopite într-un singur batalion. Înainte de Războiul de Independenţă, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului şi cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri).
Trupele de geniu au contribuit la executarea de lucrări la unităţi militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucţia întrunită a trupelor, iar în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, s-au remarcat prin misiuni specifice, cum ar fi lucrări de fortificaţii executate pe malul Dunării, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura, între 14-31 august 1877, organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii în zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă, contribuind, astfel, la dobândirea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman.
De-a lungul timpului, arma geniului a trecut prin diferite schimbări, în vederea perfecţionării ei şi a înzestrării trupelor, astfel că, la începutul primului război mondial, trupele de geniu erau formate dintr-un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri şi un batalion de specialităţi cu o companie aerostaţii.
Misiunile îndeplinite în această perioadă cuprind construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi, precum şi a podului de la Cernavodă, pentru a nu fi folosite de inamic, şi lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din vara anului 1917.
În memoria eroilor armei geniului, în Bucureşti a fost ridicat monumentul „Leul”, pe soclul căruia se află inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” – „Eroilor din arma geniului 1916-1919”.
Pe lângă pregătirea militară, trupele de geniu au participat şi la executarea unor obiective economice, precum platforme industriale, modernizări portuare, irigaţii, Transfăgărăşanul şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreţinerea reţelei de drumuri şi de căi ferate la nivel naţional etc. Din perioada interbelică, se remarcă contribuţia acestora la sistemul de fortificaţii de la graniţa de vest a ţării, acţiune demarată în anul 1936.
În conformitate cu Hotărârile Parlamentului, nr. 23 şi 43/1995 şi Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie 1996, începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR/NATO din Bosnia şi Herţegovina, cu un batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertăţii de mişcare a forţei militare internaţionale în teatrul de operaţii.
Geniştii români au îndeplinit 124 de misiuni diverse, de amploare, complexitate şi durată diferite, pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina, într-o arie deosebit de mare (peste 350 km de la Nord la Sud şi peste 300 Km de la Est la Vest), atât în Republica Srpska, cât şi în Federaţia Croato-Musulmană.
După anul 2000, având în vedere stabilizarea păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat, luând fiinţă Detaşamentul Naţional „Bosnia”, staţionat la Butmir, şi Detaşamentul Naţional „Olanda”, care a acţionat în cadrul contingentului olandez.
Din august 2003 până în 2007, a fost dislocat un detaşament de geniu în teatrul de operaţii din Irak, iar un număr important de ofiţeri şi subofiţeri de geniu au îndeplinit funcţii în diferite comandamente ale NATO, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan.
Având în vedere creşterea ameninţărilor specifice din teatrele de operaţii, a fost înfiinţată o nouă specialitate a armei geniu, EOD (Explosive Ordonance Disposal), care a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare impresionantă.
Structurile de geniu sunt modernizate şi înzestrate cu tehnică şi materiale, pentru a putea asigura interoperabilitatea cu forţele din structurile NATO şi sprijinul genistic pentru acţiunile desfăşurate.