Radu Rosetti a reusit să realizeze un joc de șah pe timpul când era în închisoare, fiind bine ascuns, acest joc de șah cu greu a fost găsit, conform unui articol publicat de Memorialul Sighet.ro.
„Cărțile de joc erau greu de confecționat din cauza lipsei de materie primă și, pe deasupra, erau greu de ascuns la percheziții, dar se putea juca table și șah, cu piesele și tabla din pânză și cu zaruri făcute din miez de pâine. Tabla și piesele erau ușor de ascuns, neputându-se pipăi. Tablele erau cusute pe pături, cearceafuri, fețe de pernă, batiste sau zdrențe. Pentru piese, se tăiau discuri mici din orice pânză nimeream. Pionii albi erau din pânză albă cu marginea cusută cu ață închisă la culoare, iar cei negri din pânză închisă la culoare cu marginea cusută cu ață albă. Pentru celelalte piese de șah, se foloseau tot pioni care se deosebeau prin inițiala cusută pe ei (K pentru rege (King), D pentru damă, etc.)”. – Radu Rosetti, Povestiri amare, ediție îngrijită de Despina Slăvescu și Radu Rosetti, Editura Cavallioti, 2014.
Jocul de șah confecționat de Radu Rosetti la Aiud a fost scos cu mari dificultăți din închisoare.
Ascuns timp de mulți ani, jocul de șah a fost donat în 1995 de familia Rosetti Memorialului Sighet, fiind expus în sala 16 – Viaţa în închisoare.
Radu Rosetti (1903 – 1980), a fost inginer. Fiu al generalului Radu Rosetti.
A fost arestat la 30 martie 1949 și condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru crimă de uneltire contra ordini sociale (” A cunoscut o organizație pe care nu a denunțat-o”. Organizația pe care nu o denunțase era cea condusă de colonelul Arsenescu). Încarcerat la Jilava, Aiud, Popești Leordeni, Caransebeș, Văcărești, de unde este eliberat la 21 decembrie 1953. Rearestat în 17 decembrie 1959 și condamnat la 12 ani muncă silnică pentru aceeași infracțiune, ”crimă de uneltire contra ordinii sociale” (faimosul art. 209 din Codul Penal). Trece prin închisorile Pitești, Oradea, Gherla și Aiud. Este eliberat la 1 august 1964.
În același proces finalizat prin sentința nr. 478/1950 a Tribunalului Militar București au mai fost implicate și alte persoane acuzate de a fi avut legături cu grupul de rezistență condus de Gheorghe Arsenescu și Toma Arnăuțoiu. Printre cei condamnați s-au numărat:
- Longin Predoiu, rotar, condamnat la 25 de ani muncă silnică
- Ion Purnichi, muncitor, condamnat la 20 de ani muncă silnică
- Vasile Săndescu, muncitor, condamnat la 10 ani temniță grea
- Eugen Suicescu, funcționar, condamnat la 5 ani închisoare corecțională
- Dumitru Uleia, agricultor, condamnat la 3 ani închisoare corecțională
- Informații din Proiectul Recensământul populației concetrnaționare 1945-1989, proiect al Centrului de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet.
În fiecare atom al acestui univers de suferinţă se ascunde un om, o biografie care trece prin cercurile infernului, dar îşi păstrează gândurile, sentimentele şi memoria proprie.
Credit foto: Memorialsighet.ro
