Anii 1970-1979 au fost marcați în România de mari inundații generate de situații meteo extrem de nefavorabile. Inundațiile din anii 70 au produs pagube de multe miliarde de dolari, distrugând atât culturi agricole cât și case si obiective din localități, drumuri si poduri, rețele electrice, etc.
Ieri, 3 iulie, s-au împlinit 48 de ani de la inundațiile din 1975 de aceea mă voi rezuma doar la acestea, urmând ca în alte episoade să descriu si inundațiile din ceilalti ani din perioada 1970-1979.
În 1975, după ce zile întregi a plouat fără întrerupere în majoritatea judeţelor ţării, la începutul lunii iulie inundații catastrofale au lovit România, provocând însemnate pagube materiale și pierderi de vieți omenești.
– Inundaţiile s-au produs chiar în perioada în care majoritatea unităţilor agricole din ţară erau în etapa recoltării cerealelor păioase, în special a grâului. Pentru a nu se pierde toată recolta, s-a recurs la combine pe şenile, şi uscarea ulterioară a boabelor de grâu, pentru a mai salva ce se mai putea.
A doua zi, în 4 iulie 1975 ziarele scriau de exemplu că „se sapă şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor, s-au instalat motopompe „care lucrează ziua şi noaptea”, și „se iau măsuri de primă urgenţă pentru salvarea recoltei, pentru „evacuarea apei de pe semănături şi culturile prăşitoare”.
Tot din 4 iulie se anunţa că au fost inundate oraşele Sighişoara, Târgu Mureş, dar și alte orașe, şi că „ostaşi şi membri ai gărzilor patriotice au muncit toată noaptea pentru a preîntâmpina ruperea unui mal al Oltului, ceea ce ar fi dus la inundarea hidrocentralei Govora”. Deja erau avariate reţele de medie tensiune în multe judeţe.
Cele mai afectate de inundații au fost județele Argeș, Buzău, Prahova, Ilfov, Mureș, Vâlcea, Covasna și Sibiu, unde 49 de persoane au murit și 12 au dispărut luați de furia apelor.
Încă din data de 3 iulie 1975 a fost instituită starea de necesitate pe teritoriul României, dispunându-se ca unitățile militare și cele ale Ministerului de Interne să sprijine autoritățile în acțiunile de prevenire și combatere a efectelor inundațiilor. Totodată, s-a decis ca în agricultură să se ia măsuri pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor și salvării recoltelor, iar în transporturi să se acționeze în vederea punerii în circulație a drumurilor publice.
Râurile Mureș, Olt, Argeș, Ialomița și Dâmbovița au inundat localități și terenuri agricole, viiturile au avariat șosele, căi ferate și poduri. Comisia Centrală de Apărare Împotriva Inundațiilor a monitorizat situația din țară și a coordonat activitățile de prevenire și combatere a inundațiilor, iar președintele de atunci (Nicolae Ceaușescu) a făcut vizite de lucru în zonele calamitate.
Din cauza inundațiilor, care au distrus unele dintre căile de comunicații terestre, numeroși turiști străini sau români ce se aflau în zonele afectate au rămas blocați în localități .
Ministerul Sănătăţii a iniţiat o serie de acţiuni de urgenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau apariţiei de epidemii în zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Astfel, în judeţele afectate, la spitale şi staţiile de salvare, au fost dublate gărzile şi echipele de intervenţie, s-a asigurat sporirea stocurilor şi concentrarea unor rezerve suplimentare de medicamente, materiale dezinfectante şi insecticide”.
*** BIBLIOGRAFIE:
-„Buletinul Oficial” nr. 69 din 4 iulie, in care a fost publicat Decretul prezidenţial nr. 145
– cotidianele „România liberă” din iulie 1975
– ANR, SANIC, dosar 3/1975, dosar 201A, dosar 3/1975.
