În noaptea nașterii Sale, Hristos era căutat pentru a fi ucis. Sute de ostași cu săbiile scoase tăiau toți pruncii pe care îi smulgeau din case, din brațele mamelor care strigau înnebunite de durere.
Și ce poate fi mai neajutorat decît un prunc abia născut? Totuși Hristos nu a fost de găsit în acea noapte pentru ucigașii Săi.
A fost apărat pruncul, ca să se arate puterea, dar S-a lăsat prins bărbatul ca să se arate iubirea. Cel Ce S-a ascuns la naștere, S-a lăsat legat la vîrsta plinătății, bărbat desăvîrșit, ca să pricepem iubirea cu care ne-a iubit, că Însuși pe Sine S-a dat pentru viața lumii.
Pruncul nu a putut fi prins de o armată furioasă, iar bărbatul S-a lăsat legat și dus la moarte.
Mulțumim Ție, Hristoase Dumnezeule pentru toate cîte ai făcut pentru noi. Îți mulțumim și Te slăvim ca pe un Dumnezeu adevărat:
„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace, întru oameni bunăvoire!”