De astăzi, lucrurile sunt clare. Mai clare decât oricând altădată. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în mod categoric faptul că dreptul european este „mai tare” decât deciziile CCR sau decât cele ale ICCJ, motiv pentru care judecătorul național, de la nivelul oricărei instanțe, poate pur și simplu să înlăture o decizie CCR sau ICCJ, atunci când, soluționând o cauză, apreciază că o asemenea decizie contravine dreptului Uniunii Europene. De azi, e clar: în România, justiția nu se mai realizezază prin ICCJ și celelalte instanțe judecătorești, ci prin CJUE și celelalte instanțe naționale, între care se găsește și ICCJ. Iar CCR a devenit inutilă și, în consecință, trebuie desființată, câtă vreme deciziile ei sunt supuse controlului CJUE. La ce dracu mai îți trebuie o Curte Constituțională (cu tot cei 9 membri ai ei, numiți după criterii care, în ultimii ani, numai meritocratice nu sunt), atâta timp cât nimeni nu poate ști dacă și în ce măsură deciziile ei mai sunt sau nu obligatorii. Iată cum, prin CJUE, Uniunea avansează rapid către fizionomia unui stat federal, deși, în realitate, multe din țările membre nici nu vor să audă de așa ceva. Abia aștept reacția Poloniei și a Ungariei, în această delicată chestiune. Până atunci, constat doar că, prin jurisprudența sa, CJUE transmite un semnal clar judecătorilor instanțelor constituționale și supreme din statele membre: Bă, băieți, nu vă mai agitați pentru că, realmente, nu contați. Cine credeți că vă mai ia în serios ?
Deciziile voastre sunt … opționale. Iar aplicarea lor depinde de ce crede un tânăr judecător pentru care dreptul civil, dreptul penal sau dreptul administrativ sunt rahat cu apă rece (și mă refer, desigur, la produsul turcesc, cu arome de fructe) în comparație cu dreptul european care a devenit un fel de listă de principii imuabile și dumnezeiești, comparabile cu principiile eticii și echității socialiste, pe care le aplica d-na. Brucan (unii dintre colegii mei și-o mai amintesc), în anii de glorie ai justiției populare. Prin urmare, adio ccr și rămas bun iccj. De astăzi, așa cum am scris, ați devenit substantivele comune și diminutivate ale unui sistem de justiție din care certitudinile lipsesc, speranțele sunt spulberate, iar dreptatea umblă cu capul spart.
PS: Cu cât vom ieși mai repede din UE – acest ONG suprastatal dictatorial! – cu atât vom mai avea șanse să existăm ca națiune, ca stat!