Pe 19 ianuarie, miniştrii Apărării din Estonia, Letonia şi Lituania au semnat, la Riga, un acord prin care vor construi, în anii următori, linii de apărare la graniţa cu Rusia şi Belarus pentru a opri un atac militar, arată Euromaidan Press.
Ministrul estonian al Apărării, Hannu Pevkur, a declarat, conform presei locale, că „agresiunea Rusiei în Ucraina a arătat că pe lângă militari, echipamente şi muniţie, liniile defensive construite la graniţă ajută la apărarea de la primul metru pătrat al teritoriului.”
Alianţa Nord Atlantică a aprobat anul trecut, la Summitul de la Vilnius, un nou plan de arărare, unde sunt puşi în alertă 300.000 de militari. De asemenea, anul acesta NATO va desfăşura cel mai mare exerciţiu militar după Războiul Rece, cu 90.000 de militari, în care se vor exersa manevrele necesare apărării Poloniei şi statelor baltice.
Cele mai mari îngrijorări vin, însă, din Statele Unite, liderii europeni fiind conştienţi că dacă Trump va câştiga alegerile va da un impuls dorinţei lui Putin de a ataca ţări aliate din Europa. Trump s-a opus ajutorului american pentru Ucraina, declară că dacă iese preşedinte va termina războiul într-o zi. Trump a redus în primul mandat trupele americane din Europa şi chiar a ameninţat că scoate SUA din NATO dacă ţările europene nu investesc mai mult în apărare.
Secretarul britanic al Apărării: Lumea este în faza de pre-război
Secretarul britanic al Apărării, Grant Shapps, a dat un avertisment într-un discurs recent la Lancaster House din Londra, conform ntd.com. Shapps a spus că lumea se află într-o fază „pre-război”. El a adăugat că al treilea război mondial ar putea fi asupra noastră în termen de cinci ani şi că Rusia, China, Iranul şi Coreea de Nord se pregătesc deja.
Un atac rusesc asupra unei ţări NATO este posibil în cinci până la opt ani, potrivit Ministerului German al Apărării
„Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – recent din nou împotriva prietenilor noştri din ţările baltice. Prin urmare, trebuie să ţinem cont de faptul că Vladimir Putin ar putea într-o zi chiar să atace una dintre ţările NATO”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un interviu pentru ziarul Tagesspiegel. „Experţii noştri sugerează că acest lucru ar fi posibil într-un interval de timp de cinci până la opt ani”, a spus el, menţionând că nu crede că este probabil un atac acum, conform Mediafax.
Ministrul a cerut ca măsurile de precauţie să fie luate în avans, în special prin consolidarea industriei de apărare. În plus, el a prezentat deja ideea introducerii serviciului militar obligatoriu; se aşteaptă la o propunere corespunzătoare din partea ministerului său până în aprilie. Ministrul a spus că este pregătit să deschidă accesul în forţele armate pentru soldaţii fără paşaport german. „Nu vom fi prima forţă militară din Europa care va face asta”, a spus Pistorius. Sunt oameni în ţară care locuiesc în Germania în a doua sau a treia generaţie, dar nu au încă cetăţenie germană, a menţionat el. „Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare în lumina gravităţii ameninţării”, a spus Pistorius.
„Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul anului 2023. Tot la finalul anului 2023, în timp ce se afla în România, la Grupul de luntă NATO de la Cincu, şeful Apărării din Belgia, amiralul Michel Hofman, avertiza că următoarele ţinte ale Kremlinului ar putea fi Republica Moldova şi ţările baltice.
Un alt avertisment a venit anul acesta de la generalul (r) David Petraeus, fost şef al CIA şi fost comandant al trupelor americane în Irak. Într-un interviu pentru CNN, acesta a precizat că „Putin nu se va opri dacă Rusia va câştiga în Ucraina. Republica Moldova şi statele baltice vor fi următoarele.”
Credit foto / Sursa: Monitorul Apărării si Securității
