Acțiunile statului român actuale par a fi mai degrabă concentrate pe combaterea consumatorilor de droguri. Este exact acest război împotriva consumatorilor de droguri care pare să contribuie sau să creeze probleme sociale și de sănătate, deoarece nu o substanță sau un individ poate fi considerat singura cauză a consumului de droguri în școli sau a deceselor din cauza supradozei. Abordarea politicii publice în domeniul drogurilor și modul în care statul și societatea se raportează la consumatori pot contribui la dezastrele pe care le observăm.
În România, se pun în aplicare politici antidrog care absorb anual sume considerabile de bani din bugetul statului, dar care, din păcate, se dovedesc a fi complet ineficiente. Aceste strategii sunt învechite și contraproducătoare și au fost abandonate cu mult timp în urmă în Occident în favoarea unor abordări centrate pe sănătatea publică.
În România, principalul mod de abordare pentru reducerea consumului de droguri se bazează pe pedepsirea infracțiunilor legate de droguri, o abordare care s-a dovedit a fi complet ineficientă în combaterea și prevenirea consumului de stupefiante.
Costurile acestor abordări se ridică anual la sume semnificative, iar o estimare conservatoare, care include doar costurile legate de închisorile pentru infracțiunile legate de droguri, se situează la aproximativ 11 milioane de euro.
Atragem atenția asupra faptului că abordarea bazată pe „prohibiție” și promovarea unei politici „zero droguri”, care se concentrează pe pedepse severe împotriva consumatorilor de droguri pentru uz personal și utilizează campanii de informare publică sau în școli care induc frica și stigmatizarea consumatorilor, au demonstrat că au limitele lor. Cererea de droguri este adesea considerată „inelastică,” ceea ce înseamnă că oamenii vor consuma droguri indiferent de nivelul restricțiilor, pedepselor, stigmatului, tabuurilor, fricii sau campaniilor care le cer să spună „NU”.
Sa luam exemplu din alte țări care au trecut la politici bazate pe sănătatea publică atunci când au realizat că măsurile prohibiționiste au eșuat în reducerea consumului de droguri. Această abordare recentă se concentrează pe interesele consumatorilor și le oferă servicii integrate de sănătate mentală și fizică, reduce stigmatizarea și consum în condiții de siguranță.
În statele care au adoptat această filosofie a sănătății publice în politica antidrog, s-a observat o scădere a ratei consumului de droguri, a noilor cazuri de HIV, VHB și VHC, a deceselor legate de consumul de droguri și a supradozelor. Această abordare încurajează mai mulți oameni să caute ajutor medical și psihosocial în cazul consumului problematic de droguri, în comparație cu abordarea „zero droguri.”
Suntem de părere că România ar trebui să adopte o schimbare fundamentală în abordarea consumului de droguri, inspirată de modelele de succes din alte state.
Mihai Bogdan Curelea
Credit foto / Sursa: Ama Antidrog
