Răspunsurile integrale oferite de preotul Ciprian Mega redacției “Europa Liberă”:
1. Europa Liberă: Care a fost contextul în care ați fost invitat să slujiți la una dintre bisericile Kremlinului? Alături de cine ați slujit și ce episcop v-a invitat?
Ciprian Mega: Vă voi spune, de la început, ceea ce i-am spus și domnului care ne-a abordat, serile trecute, în numele SIE, adresându-mi somația de a părăsi de urgență teritoriul Federației Ruse: Eu sunt om liber și nu-mi va impune nimeni ce să fac, nici cum să-mi iubesc țara.
Am slujit în Moscova, desigur, pentru că perioada aceasta a călătoriei mele aici a cuprins o zi de duminică. Iar duminica noi, creștinii, mergem la biserică. Aprobarea pentru slujire mi-a acordat- o episcopul locului, care este Patriarhul Kiril.
Am slujit într-o biserică din apropierea Kremlinului, împreună cu un prieten, care este coordonatorul Departamentului Relații Externe Bisericești.
2. Europa Liberă: În acest moment, care este jurisdicția bisericească sub care vă aflați, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Română sau cea cipriotă?
Ciprian Mega: În țară, slujesc la parohia Sf. Spiridon din Oradea, biserică pe care am construit-o în 2020. Evident, fac parte din clerul Bisericii Ortodoxe Române, fiind unul dintre preoții Eparhiei Oradiei.
Dar, pentru că intuiesc parcursul discuției pe care ar trebui să-l nască acest răspuns, vă rog să țineți cont că devotamentul fiecărui preot ortodox este înaintea lui Hristos, nicidecum înaintea unui episcop. Cu atât mai mult, acest aspect este important în cazul meu, când vocea mea contează chiar atunci când șefii mei și presa din România ar vrea să o acopere.
Îi slujesc lui Dumnezeu în trupul clerical al Bisericii Ortodoxe Române, dar nu-mi asum viziunile politice, nici temerile superiorilor mei. Consider că această abordare este una cât se poate de firească, iar independența de a vorbi așa cum simt și de a fi ascultat a venit în urma unor ani de muncă intensă.
Când slujesc în afara țării, sunt primit, întotdeauna, cu drag. Am slujit și în parohiile Patriarhiei Ecumenice, și în Patriarhia Alexandriei, și în Orthodox Church of America, în Grecia, în Cipru. Niciodată nu mi s-a cerut „binecuvântare” de la episcopul Oradiei. Sunt un preot cunoscut și merg acolo unde sunt invitat.
3. Europa Liberă: Vă asumați asocierea cu o biserică al cărei patriarh susține deschis invadarea Ucrainei de către Rusia?
Ciprian Mega: După cum am răspuns mai devreme, nu mă asociez cu viziunile politice ale nimănui, ci doar cu Evanghelia lui Hristos și propria mea înțelegere asupra lumii. Niciodată nu am căutat să impun altora punctul meu de vedere, de aceea „obligația” aceasta de a-mi asuma gândirea colectivă, din reflexele corectitudinii politice, mi se pare un soi de obrăznicie, pe care am dreptul să nu o accept.
Prin slujirea mea în țară, nu împărtășesc politica PSD-istă a Patriarhiei, nici nu legitimez orientările ierarhilor BOR, nici abuzurile episcopilor și stareților pedofili. La fel, slujind la
Moscova, nu legitimez războiul. Niciun război de pe lumea aceasta nu poate fi încurajat de un preot.
Eu m-am rugat pentru victimele acestei terori, pentru victimele din ambele părți ale frontului. Așa cum mă rog pentru victimele din Gaza, pentru cele din Irak, pentru cele din fosta Iugoslavie, mai ales. În dreptul celor răposați de moarte năprasnică, nu pot cerceta dacă au avut sau nu ștampila d-lui Bănescu. Pentru mine, toți sunt chipul lui Dumnezeu, oameni care au fost trimiși la moarte.
Dar, pentru dezastrul din Ucraina, iertați-mă, voi fi sincer până la capăt. N-am nicio încredere în dl Zelenski. Lucrez cu actorii, iar Zelenski este un actor slab, un om fără caracter, încât piesa aceasta a devenit un reality-show lamentabil. Aceasta este părerea mea.
4. Europa Liberă: Ne puteți spune care a fost subiectul discuțiilor cu Maria Zaharova și cu alți oficiali ruși?
Ciprian Mega: Doamna Maria Zaharova mi-a urat bun venit si m-a asigurat de prețuirea dumneaei. Am avut o discuție agreabilă cu un om foarte educat, o persoană puternică și inteligentă, care, din păcate, este în guvernul altei țări. Cei care consideră Rusia o putere inamică, ar trebui să fie primii care se bucură de zâmbetele și jovialitatea acestei doamne de fier, într-o discuție neprotocolară despre România.
Am vorbit, într-adevăr, și cu alți oficiali ruși. Dar să țineți cont că eu nu sunt un oficial, iar întâlnirile mele sunt chestiuni particulare.
Spun cu seninătate aceste lucruri pentru că nu am nimic de ascuns. Dacă aș fi avut legături în genul celor pe care le bănuiesc unii încremeniți în gândire provincială, cu siguranță nu ați fi observat nimic. Sunt perfecționist în tot ceea ce fac, încât, dacă eram omul rușilor, nu ați fi aflat că sunt la Moscova, ci, poate, l-aș fi angajat pe dl Bănescu să lucreze pentru mine, fiind cel mai ieftin produs de pe piața caracterelor vandabile.
Pe de altă parte, dacă aș fi avut solicitarea României, nu am niciun dubiu că aș fi început, cu această vizită, să îndrept rănile istorice pe care Rusia le-a provocat Țării mele, prin discuții firești, civilizate.
5. Europa Liberă: Ce șanse de victorie are filmul dumneavoastră, „21 de rubini”? Între sponsorii filmului dumneavoastră se află instituții sau organizații din Rusia? Care sunt sponsorii români ai filmului?
Ciprian Mega: Filmul a fost început în 2017, dar proiectul a fost întrerupt, iar eu l-am considerat eșuat.
În 2022, dl Silviu Ciobanu a hotărât să intre în acest proiect. L-am reluat cu teama permanentă că nu-l vom putea finanța până la capăt, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit.
Am convingerea că nu există vreun film sau vreun act cultural în România, de asemenea anvergură, desigur, cu finanțare mai transparentă. Cu excepția unor mici sponsorizări de la companii locale, prieteni de-ai noștri, filmul a fost susținut integral de bunul meu prieten Silviu Ciobanu. Pentru acest curaj, ar trebui lăudat, nu criticat!
De când a intrat în acest proiect, a avut foarte multe controale, atât la firmele sale, cât și ca persoană fizică, atât el, cât și soția dumnealui. S-a ajuns până acolo încât ANAF l-a controlat, ca persoană fizică, în condițiile controalelor celor cu mari averi, deși el nu se încadrează. Ultimul control l-a primit soția sa, de la Antifraudă, chiar cu un sfert de oră înainte de a începe, la Moscova, conferința de presă dedicată filmului nostru.
6. Europa Liberă: Între fețele bisericești care au văzut filmul sunt oameni care spun că puneți semnul egal între civilizația occidentală și homosexualitate?
Ciprian Mega: Pentru mine, nu există civilizație occidentală și răsăriteană, ci diferite epoci în care sufletul omenesc își trăiește suferințele și bucuriile.
Sunt convins că homosexualitatea este prezentă și în Rusia, ca și în Occident. Dar, într-adevăr, propaganda LGBT este o marcă a politicilor occidentale, iar acest lucru ar fi absurd să-l nege cineva. Pe mine nu mă interesează starea de păcat a unui om, ci propovăduirea unui dezastru moral, care schimbă ordinea arhetipală.
7. Europa Liberă: Care sunt, în opinia dumneavoastră, trei linii de forță ale democrației?
Ciprian Mega: Putem teoretiza foarte mult, iar democrația, care este cea mai rea formă de guvernare, vorba lui Churchill, nu poate fi înlocuită cu nimic mai bun. Dar, în această dispută, eu sunt cel care apără democrația, prin simplul fapt că-mi doresc polarizarea ideilor și mă sperie drumul acesta către uniformizarea gândirii.
Atâta vreme cât ne străduim să rămânem în zona aceasta a disputelor bazate pe argumente și cât mai respectăm libertatea gândirii celuilalt, încă mai miroase a democrație. Deși, în acest sens, eu am nasul cam înfundat.
*
Răspunsurile integrale oferite de Părintele Ciprian Mega jurnaliștilor Pressone:
Pressone: Care a fost motivul invocat pentru ca o parte dintre proiecțiile cu 21 de rubini să fie anulate la diverse cinematografe din Marghita, Cluj, Focșani și Odobești?
Ciprian Mega: Se cuvine, în primul rând, să vă mulțumesc pentru că-mi oferiți ocazia de a răspunde eu însumi acestor nedumeriri în privința deciziilor pe care mi le asum. Am observat, cu tristețe, că majoritatea jurnaliștilor de astăzi nici măcar nu mai solicită părerea celui despre care scriu. Zilele trecute, bunăoară, o doamnă de la altă publicație, mi-a adresat câteva întrebări stupide, dar a refuzat solicitarea mea de a mi se publica răspunsurile integral. Un fel de a transmite: „spui ce vrem noi sau nu spui nimic”. Cum mine nu funcționează lucrurile așa! În lumea aceasta, aflată în zodia comunicării superficiale și a vorbelor neasumate, unde fiecare poate spune ce dorește, eu am ales, demult, altă cale.
De aceea, când jurnaliștii acceptă rolul de instrumente de propagandă, politicienii acționează ca și cum li se cuvine să apese oricând butoanele acestui mecanism.
La Marghita, primarul, un semidoct arogant, a anulat proiecția. Presa nu a scris nimic. Le-am transmis colegilor săi de partid, inclusiv lui Ilie Bolojan, pe care, personal, îl apreciez. Dumnealui a vizionat filmul si, în cercuri restrânse, l-a lăudat. Dar, când a fost vorba despre colegul de la Marghita, liberalii bihoreni, printre care se numără și prieteni buni de-ai mei, mi-au transmis că edilul de la Marghita este un baron local, care poate dispune după bunul plac.
La fel, la Focșani, Odobești, proiecțiile au fost anulate la intervenția directă a dlui Ciolacu, geniul politicii românești.
Pressone: Cum ați reușit să securizați bugetele pentru aceste filme, în special pentru 21 de rubini? Dl. Silviu Ciobanu a fost singurul care a investit sau e vorba de mai mulți oameni de afaceri?
Ciprian Mega: Sunt de părere că banii publici pot fi accesați doar pentru lucrări în interes public. Pentru a defini acest interes, desigur, este nevoie de o discuție mai largă. Dar mecanismul finanțării unui film este acesta: se obține o finanțare CNC, după o formulă total nefericită și cu o birocrație menită să descurajeze orice act creativ. Ulterior, proiectul intră în dezvoltare, în tot felul circuite de finanțare, în care nu mai contează decât problemele ideologice, nicidecum provocarea artistică.
Eu am ales să ocolesc acest drum. Dacă l-aș fi parcurs, aș fi avut mai multe filme. De altfel, „21 de rubini” putea și în cele mai mari festivaluri occidentale, dar am refuzat propunerea agenților de a mutila filmul, încât sa placă selecționerilor din Vest. Nici la Moscova nu am îngăduit ca filmul sa fie cenzurat.
Filmul a fost început în 2017, dar proiectul a fost întrerupt când finanțatorul inițial a dorit să-mi impună anumite condiții artistice.
Când, în 2022, dl Silviu Ciobanu a hotărât să intre în acest proiect, eu îl consideram eșuat. L-am reluat cu teama permanentă că nu-l vom putea finanța până la capăt, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit.
Am convingerea că nu există vreun film sau vreun act cultural în România, de asemenea anvergură, desigur, cu finanțare mai transparentă. Cu excepția unor mici sponsorizări de la companii locale, prieteni de-ai noștri, filmul a fost susținut integral de bunul meu prieten Silviu Ciobanu.
Pentru acest curaj, ar trebui lăudat, nu criticat! Oameni ca el nu prea se mai nasc în lumea de azi.
De când a intrat în acest proiect, a avut mai multe controale, atât la firmele sale, cât și ca persoană fizică. S-a ajuns pănă acolo încât ANAF-ul l-a controlat, ca persoană fizică, în condițiile controalelor celor cu mari averi, deși el nu se încadrează. Ultimul control l-a primit soția sa, de la Antifraudă, chiar cu un sfert de oră înainte de a începe, la Moscova, conferința de presă dedicată filmului nostru.
Pressone: Cum ați răspunde celor care spun că mesajul filmelor dv, ca și declarațiile făcute în diverse contexte sunt apropiate de retorica anti-europeană folosită de propaganda rusească? (Faptul că România e o colonie a SUA/UE, care impun o retorică pro-homosexualitate și un dublu discurs al acceptării diversității, practic sunt o față a lumii diformă și hidoasă – ca a lui Mickey Rourke, cum spuneți într-o intervenție televizată, că nu există libertate de expresie în România și că sunt penalizați cei care gândesc diferit).
Ciprian Mega: Sunt convins că realizați absurdul situației: să răspund celor care, deși nu au văzut filmul, știu mai bine decât mine ce am vrut eu să spun.
Dacă mă urmăriți, în puținele mele intervenții publice, întotdeauna am vorbit deschis, asigurându-mă că nu las loc interpretărilor. Dacă aș fi de o parte sau alta a baricadei, v-aș spune răspicat lucrul acesta și l-aș teoretiza foarte coerent. Dar nu sunt și mi se pare că orice căutare de asociere externă, aplicabilă ideologic, contravine intereselor poporului român.
Am prieteni mai mulți în America decât în Rusia. Am lucrat cu occidentalii, am călătorit adesea acolo. Dar știu că gândirea omenirii suferă de inconsecvență, iar eu nu vreau să preiau un narativ doar de dragul de a fi „frecventabil”.
Da, privesc Europa cu reținere, așa cum privesc Rusia cu reținere. Si nu sunt fanul Americii, dimpotrivă.
Dacă mă va întreba vreodată vreun jurnalist inteligent cum schimbă festivalurile de film fața lumii, voi descrie acest fenomen, ușor străin publicului.
Până atunci, însă, eu, în aceste zile, la Moscova, îmi slujesc țară, așa cum simt eu că trebuie să o fac.
Sursa: 21 de Rubini
