Directorul executiv al celui mai mare producător de muniţii din Europa, Rheinmetall, a declarat că liderii UE ar trebui să ia în considerare instalarea unor sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune similare cu Iron Dome din Israel.
Comentariile lui Armin Papperger vin în contextul în care capitalele UE sporesc cheltuielile militare pe fondul temerilor tot mai mari legate de ameninţarea Rusiei la adresa continentului şi încearcă să abordeze limitările de lungă durată ale sistemelor de apărare existente.
Papperger a declarat că apărarea aeriană cu rază scurtă de acţiune este „ceva ce se doreşte a fi creat în Europa”, făcând referire la un aspect al iniţiativei European Sky Shield, susţinută de Berlin.
„Cred, de asemenea, că este o idee bună să avem o soluţie europeană similară cu Iron Dome şi nu numai”, a declarat el pentru Financial Times.
Iron Dome are o rază de acţiune de până la 70 km şi a fost folosit de Israel din 2011 pentru a intercepta rachete cu rază scurtă de acţiune. Analiştii au considerat că este improbabil să protejeze o mare parte din Europa continentală cu un sistem similar, însă ţările UE au investit într-o serie de tehnologii de apărare aeriană.
Un alt executiv european din domeniul apărării a declarat că Europa dispune deja de „toate capacităţile necesare pentru a crea straturi complete de apărare aeriană”.
Apărare comună
La sfârşitul anului 2022, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat iniţiativa European Sky Shield, pe care a prezentat-o ca o modalitate de a crea un sistem european de apărare antiaeriană şi antirachetă prin achiziţionarea în comun de echipamente.
Aproximativ 21 de ţări au aderat la această iniţiativă. Aceasta a înfuriat Franţa, ai cărei oficiali consideră că este o iniţiativă confuză din punct de vedere strategic şi prost concepută, deoarece omite sistemele de apărare antiaeriană de producţie europeană, inclusiv SAMP/T de la MBDA, de producţie franco-italiană.
Macron a criticat Sky Shield pentru că se bazează prea mult pe sistemele de armament fabricate în afara Europei, fără a lua în considerare în mod adecvat modul în care să descurajeze cel mai bine Rusia, inclusiv prin achiziţionarea potenţială de capacităţi de atac cu rachete cu rază lungă de acţiune.
Apărarea aeriană „este mai întâi o chestiune strategică înainte de a fi una industrială, dar, evident, trebuie să se bazeze pe un echilibru între acţiunile ofensive şi cele defensive”, a declarat Macron într-un discurs în 2023.
„Când văd anumite ţări care îşi măresc cheltuielile de apărare pentru a cumpăra masiv sisteme neeuropene, le spun pur şi simplu: ‘Pregătiţi problemele de mâine!'”
Dezvoltarea unor sisteme europene de apărare antiaeriană şi antirachetă mai bine integrate este o prioritate pentru Bruxelles, care face presiuni asupra capitalelor să facă schimb de tehnologii pentru a remedia lacunele din capacităţile continentului.