Vi s-a spus, vi se impune să credeți că râurile seacă și orașele rămân fără apă potabilă din cauza „încălzelii” globale.
E o minciună prin omisiune, combinată manipulatoriu cu o fracțiune de adevăr.
Efectul este, de fapt, de la exploatarea iresponsabilă a nisipului din jurul albiei râurilor.
Nisipul acela care este utilizat în construcții, materiale de construcții și infrastructura de transport terestru (șosele, autostrăzi, căi ferate).
Nisipul acela pe care China l-a risipit în construcția inutilă a celor 350 de milioane de apartamente goale, din care o parte se demolează acum, rezultând continente de gunoi.
Întreaga țară (încă) numită România este împânzită de balastiere, cu care nisipul este extras fără milă și fără cap din râuri și, mai ales, de lângă râuri. Munți întregi de resturi de la decopertare, adevărate lacuri răsărite lângă malurile a ceea ce erau cândva râuri (transformate acum albii aproape seci), drumuri de piatră care susțin camioane de 20-105 tone și care distrug șoselele, o întreagă geografie schimbată – totul pentru a scoate prețiosul material, balastrul, nisipul, mirodenia din Dune transpusă în valuta forte a establishmentului politic actual.
Toată lumea vrea drumuri, străzi, dezvoltări imobiliare, deci toată lumea vrea nisip.
Toată lumea plătește pentru nisip și toată lumea este plătită pentru nisip. Legal sau ilegal. Cash sau prin bancă/digital.
Cu excepția gunoiului, industria balastierelor este cea mai mafiotică din țară și din lume. Și cea mai stabilă.
Este unul dintre principalele motive pentru care partidul comasat român vrea stabilitate.
