Mi-a făcut cineva cadou o carte recentă, publicată în Franța, de Emmanuel Todd. Se numește La Défaite de l’Occident (Înfrângerea Occidentului). Știu, e conspiraționist Todd, sunt conspiraționist eu, e conspiraționistă și deviaționistă toată lumea care, pe față sau în adâncurile gândurilor proprii, s-a săturat să fie luată de tâmpită de propaganda războiului sustenabil și de cenzura în numele stabilității.
Cu toate acestea, priviți aici ce spune Todd:
”Să ne lărgim puțin perspectiva și scăpăm un moment emoției pe care în mod legitim o suscită violența războiului. Trăim era unei globalizări finalizate, în ambele accepțiuni ale termenului – maximală* și terminată**. Să încercăm să avem o viziune geopolitică. Rusia, în realitate, nu este principala problemă. Prea vastă teritorial pentru o populație proprie în descreștere continuă, Rusia va fi clar incapabilă să preia controlul planetei și, cu siguranță, nici nu își dorește asta. Este o putere militară normală a cărei evoluție nu are nimic misterios. Nicio criză rusă nu poate destabiliza echilibrul mondial. Ceea ce pune, însă, în pericol planeta este o criză occidentală și, în special, o criză americană, terminală”.
După mine, mult mai misterioase și periculoase sunt:
– evoluția neo-feudalismului occidental,
– ascensiunea transhumanismului și a mesianismului „științific”,
– succesiunea de digitalizări care aruncă omul din lumea reală, în lumea simulată, unde poate fi în mod eficient monitorizat ca să nu și-o ia în cap cu libertatea,
– totalitarismul de tip chinezesc,
– religiile ecologice de substituție etc.
Ironic, lumea are deja idiosincrazie la democrație și, din când în când, aplaudă dictaturi sau măcar lideri autoritari, stabili, implacabili ca iarna pe coasta de est a SUA …
P.S.: După ce văd ce spune Todd în această carte (încă netradusă în limba română), revin cu oareșce detalii.
*mai departe de atât, coarda nu mai poate fi întinsă
** globalizarea fuse și se duse
