Am avut ieri onoarea să prezint, la Parlament, remarcile de final pentru prima zi a dezbaterilor de la Conferința conservatorilor europeni, la care au participat mai mulți politicieni, lideri de opinie și ziariști din țările membre ale UE, din Marea Britanie, din SUA, Mexic, Canada și America de Sud.
1. Pentru început, vă spun că am reținut câteva expresii memorabile:
„Uniunea Europeană nu este Europa”.
Într-adevăr, Uniunea Europeană este o construcție juridică, o uniune consensuală de națiuni independente, iar nu un supra-stat de tip sovietic și nici o federație.
„Libertatea nu e un cadou de la autorități. Odată cedată autorităților tiranice, libertatea nu ni se mai întoarce niciodată voluntar. Libertatea trebuie re-cucerită, iar lupta pentru drepturi și libertăți este permanentă”.
Într-adevăr, cu sau fără pretextul crizelor sau al războiului, cu sau fără conștiința și voința noastră, libertatea ne este confiscată de autoritățile tiranice care pozează în salvatori. Ceea ce primim înapoi nu este siguranța și nu este nici libertatea colectivă, ci concesiuni temporare, limitate și condiționate de supunere și ensclavizare.
„Voi sunteți cei pe care i-am așteptat. Nu este nevoie, nu este timp să mai căutăm altundeva și altcândva libertatea și izbăvirea”.
Într-adevăr, anul 2024 este crucial pentru viitorul acestei civilizații. În caz de eșec, zeci de ani de tiranie și dezumanizare ni se aștern în față.
2. Dacă vrem să facem Europa măreață din nou, trebuie să ne reamintim și să știm ce anume a făcut cândva Europa măreață, de ce această civilizație a prosperat și a rezistat în timp.
Motivațiile sunt valorile fundamentale pe care Europa eternă s-a fundat: cultura și democrația greacă, dreptul roman și moștenirea creștină. De aici au rezultat cultul familiei și al neamului, năzuința spre libertate, umanismul și pacea prin prosperitate.
Acestea sunt, de altfel, valori înscrise în Tratatele Uniunii Europene, chiar dacă europenii au uitat că ele se află acolo. Sunt valori care stau la temelia întregii construcții juridice a Uniunii consensuale între cele 27 de națiuni indendente.
În schimb, nu sunt valori ale Europei și, mai ales, nu sunt trecute nici în Tratatele Uniunii și nici în constituțiile statelor membre:
(i) cultul morții, care începe să înlocuiască dreptul la viață, inclusiv în decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului;
(ii) cancel culture, care este, de fapt, anularea culturii, a istoriei și a moștenirii religioase (cancelation of culture, history and religion), uitare (obliviance), somnambulism și cufundare în lumi virtuale sau simulate, înscrierea teleghidată a supușilor pe cărarea pavată cu cărămizi galbene care duce către castelul Vrăjitorului din Oz;
(iii) ideologia de gen, care este, de fapt, anularea identității, nebunia tranformată în normalitate, lumea transformată într-un spital de nebuni în care pacienții au devenit doctori și formatori de „opinie protejată”, impusă celorlalți sub sancțiunea închisorii pentru discurs care incită la ură;
(iv) sloganul built back better (demolează și reconstruiește mai bine), care nu privește clădiri sau elemente de infrastructrură, ci istoria, spiritul și sufletul omului; atacul demolator privește omul, creație a lui Dumnezeu, omul făcut după chipul și asemănarea Sa;
(v) curentul woke, care ne dă „șansa” de a ne transforma în plante în ghiveci pe rotile, ușor transportabile din loc în loc, și în figurine de plastilină ușor remodelabile, după „trebuință”, în păpuși simplu de manevrat de stăpânii păpușari.
3. Riscul cel mai mare al Uniunii Europene este ca, sub impactul imperialismului economic, juridic și cultural al celor trei mari civilizații constrângătoare (America progresist – globalistă, China, Rusia), Uniunea Europeană să se transforme într-un hiper-stat, într-o nouă Uniune Sovietică. În conferința s-a făcut afirmația că, dacă în urmă cu 60 de ani ne temeam de comunism care vine de la Moscova, acum ne temem de comunismul care vine de la Bruxelles.
4. Birocrația Uniunii Europene este condusă și performată de elite ne-alese de nimeni, auto-mandatate, care nu pot fi trase la răspundere și care se perpetuuează la putere prin crize, necesități globale construite din timp și din umbră și, mai ales, prin uzurparea puterii statelor membre ale Uniunii, în contradicție flagrantă cu Tratatele Uniunii Europene. Așa a fost cazul, din 2001 încoace, cu “lupta” contra terorismului și a corupției, cu salvarea băncilor pe banii popoarelor europene, cu “lupta” cu pandemia, cu bizara luptă contra schimbărilor climatice și, la zi, cu războiul sustenabil. Toate acestea au fost eșecuri lamentabile dar, paradoxal, au cauzat o și mai mare concentrare de putere în mâinile celor care alcătuiesc „elitele” europene.
5. La final am reamintit cele trei slogane din romanul 1984, de George Orwell, care se potrivesc mult prea bine azi Uniunii Europene:
Freedom is slavery
Ignorance is strenght.
War is peace.
Hai Liberare!
