În centrul dezbaterilor Conferinței Dreptul Afacerilor pentru 2024 din 16-17 mai 2024 de la Facultatea de Drept din București, Aula Magna, vor fi întreprinderea în dificultate și consumatorul supra-îndatorat, adică cei doi actori ai dramei traiului în modul supraviețuire.
Temele secțiunilor și atelierelor practice se vor concentra pe 4 dintre domeniile cele mai vizate și afectate de acest trend, respectiv: insolvența, protecția consumatorilor, fiscalitatea și obligațiile generate de „viața” juridică online.
1. Dificultățile întreprinderii, care pot degenera în insolvență sau chiar faliment, pot fi preîntâmpinate și combătute, atât prin mijloace judiciare, cât și prin mijloace extrajudiciare.
Dezbaterile Conferinței se vor axa pe prevenția insolvenței.
Instrumente legale sau contractuale teoretic utilizabile în acest scop (dar mai puțin aplicate în practică) sunt:
(i) responsabilitatea managerilor, privită din perspectiva obligației de fidelitate, ca bonus pater familias (criteriu în funcție de care se aplică și mecanismul exonerării de răspundere prin business judgement rule), precum și separația de patrimonii, controlul și supravegherea prin administratori independenți non-executivi, răspunderea pentru pagube și pentru insolvență și asigurarea de răspundere;
(ii) mecanismele societare, bancare sau fiscale de prevenție a dificultăților întreprinderii, cum ar fi alerta prin cenzori sau auditori, avertizarea timpurie, expunerile bancare maximale pe un debitor sau grup de debitori și garanțiile.
De asemenea, se vor analiza perspectivele de salvare a întreprinderii prin reversibilitatea falimentului sau prin ajutorul de stat.
2. Protecția consumatorilor este, de asemenea, un mecanism de prevenție a dificultăților întreprinderii comerciantului care practică volume mari de vânzări prin contracte tipizate.
Respectul regulilor edictate cu scopul protecției drepturilor și intereselor consumatorilor este un adevărat tratament preventiv, de imunizare, pentru comerciant, întrucât un consumator rezilient și informat este un debitor care își achită datoriile la timp.
Obligația de informare și, mai ales, obligația de avertizare asupra riscurilor, este o măsură auto-protectivă pentru comerciant.
Un debitor (dez)neinformat este un un risc de neplată care, multiplicat cu numărul consumatorilor de același tip, ar putea determina reacții în lanț care să ducă la pierderea lichidității comerciantului și, deci, la insolvență.
În plus, consecințele încălcării acestei obligații pot duce la pierderea încrederii și, deci, la abandon, urmat de revoltă și chiar de luptă judiciară (exit, voice, loyalty). Odată intrat pe această pantă, comerciantul va fi supus unui tir de acuzații, revolte și dispute judiciare care îl vor afecta și sancționa moral (name, shame & blame).
Există, totuși, o serie de instrumente legale și judiciare de asanare sau de corectare a acestor consecințe – cunoașterea acestora este crucială pentru comercianți și consultanții lor.
Proiectul noii Directive a creditelor de consum (adoptată în primă lectură în toamna lui 2023, urmând a fi edictată în 2024) introduce în legislație avertismentul „banii costă bani”, dar și ideea fundamentală că dobânzile pot fi plafonate. Noua Directivă confirmă normativ că supra-îndatorarea consumatorilor este riscantă în primul rând pentru bănci, motiv pentru care creditarea iresponsabilă sau prădătoare trebuie combătută.
Desigur, protecția consumatorilor este o bună modalitate de a preveni prejudicierea sau supra-îndatorarea consumatorilor, o modalitate de reducere sau ștergere a poverii datoriilor lor excesive sau reziduale, precum și o modalitate de asanare a bilanțurilor contabile ale creditorilor.
3. Sub imperativul combaterii evaziunii fiscale și a spălării banilor (teme, de altfel, legitime și de interes public), legiuitorul și executivul fiscal au adoptat un stil foarte invaziv și ofensiv de fiscalitate.
În acest nou stil de politică fiscală se înscriu digitalizarea sistemului de facturare și punerea acestuia la dispoziția și sub controlul și supravegherea permanentă și ubicuă a fiscului și a serviciilor secrete, limitarea sau, treptat, anihilarea plăților în numerar fizic, ridicarea la rang de suspect a oricărei persoane fizice care nu poate dovedi caracterul licit al dobândirii unor averi sau venituri și abandonarea în favoarea fiscului a principiului caracterului colectiv și concursual al procedurilor de insolvență, prin permisiunea acordată fiscului de a continua sau demara o executarea silită individuală contra unui debitor insolvent (în timp ce restul creditorilor sunt nevoiți să aștepte la masa credală, în speranț acoperirii creanțelor contra debitorului).
Recent, Statul român a impus un nou sistem de facturare, digitalizat, intitulat e-factura, care redefinește termenul uzual de „factură” prin raportare la un sistem online impus de fisc și controlat de serviciile secrete.
Evident, sunt în discuție compatibilitatea noului sistem de facturi digitalizate în favoarea fiscului cu Directiva TVA din 2006, dar și cu principiul constituțional al libertății comerțului, cu secretul comercial și cu libertatea circulației mărfurilor. Unele afaceri, precum operațiunile de factoring și de colectare a creanțelor comerciale, vor fi profund afectate și chiar supuse extincției.
4. Ultima secțiune a Conferinței este centrată în jurul ideii că persoana care a primit acces la o platformă online sau rețea de socializare este „dotată” în mod automat cu o serie de obligații, inclusiv patrimoniale, pe care în mod natural și normal nu le-ar accepta, dar cu care trebuie să supraviețuiască.
Utilizatorii sunt afectați în drepturile și libertățile lor, subordonate „valorilor și standardelor comunității” într-un mod care, într-o societate umană organizată ca un stat clasic, democratic, ar fi total inacceptabil.
Mediul online crează automat raporturi juridice în baza unor instrumente a-juridice și care depășesc sfera contractualului sau chiar a delictualului, situându-se într-un teritoriu necunoscut și periculos, al ne-contractului. Proprietatea în online este „capătată” prin uzucapiune sau ocupațiune. Pur și simplu, „produsele predictive” sunt „asamblate” din fracțiuni ale personalității noastre, colectate de giganții internetului sub forma surplusului comportamental. Noi suntem „produsele predictive”, obiectul estimărilor comportamentului contractual, de achiziție.
Programul complet al Conferinței și lectorii vor fi făcute cunoscute pe măsură ce se deinitivează. În primul comentariu este pus programul provizoriu.