Furtul din averea publică, aia a țării, fie ea ban public sau resurse naturale a existat, exista și va exista întotdeauna. Iar asta nu numai în România, ci în toată lumea.
Doar știti vorba aia: „cine-mparte parte-si face”. În politica nu intra „cinstiții”, intră „combinatorii”.
Chiar într-un stat care nu ar fi capusat, tot nu ajung că reprezentanți cinstiții, ci combinatorii pentru că o campanie electorală costă mulți bani, bani pe care nu ii vor avea niciodată cinstiții. Aia de au bani de campanie îi strâng de undeva și trebuie să îi returneze înzecit, prin intermediul deciziilor pe care le iau.
Chiar dacă prin reducere la absurd ar mai scăpa vreun cinstit ca ales, oricum nu contează pentru că va fi marginalizat, iar un vot din sute este nesemnificativ și oricum nu exista o mare masa de cetățeni care să îl susțină, ca să zică că votul ăla minor este susținut de popor.
In Guvern și în conducerea tuturor autorităților, instituțiilor și societăților publice se pun tot combinatori, pentru că aia aleșii nu or să pună cinstiți pentru că nu au cum sa returneze banii primiți de campanie și nici promisiunile făcute în campania electorală.
Numai dacă ești rupt de realitatea mediului înconjurător nu ai habar de „bursa” funcțiilor publice de conducere din campania electorală, cum se promit funcții după aia.
De aia a ajuns sa nu mai funcționeze mai nimic în sistemul public, deoarece așa ajuns în funcțiile publice de conducere numai analfabeți din toate punctele de vedere. Daca cândva, cu ani în urmă funcțiile astea se promiteau unora care aveau și ceva experiență profesională, azi nu mai e nevoie nici să știi să citești, bun combinator sa fii și atât.
Este suficient să te uiți la cele mai înalte funcții de decizii în stat și să faci comparație cu acum niste ani buni în urma și vei vedea că: lipsă cunoștințe, lipsă experiență, lipsă profesionalism, dar „conduc” țara. Doar nu credeți că ăștia pun in funcții publice unii mai „deștepți” ca ei, pentru simplul fapt că ar fi un pericol.
Societatea românească s-a degradat, valorile s-au întors cu fundul in sus.
Cinstea, profesionalismul, experiența, munca nu mai contează. Din contră, au ajuns să fie considerate defecte care sunt sancționate. Contează șmecheria. Cât ține? N-are nicio relevanță. Șmecherii și combinatorii sunt instrumente utile cât e necesar. După aia sunt dați la câini și … treabă lor.
Așa că furtul din averea țării este normal, sport national al clasei politice a fost și va fi mereu.
Problema care se pune este: cine fură?
Când furau românii, nu se pierdea nimic. Totul se transforma. Bunurile țării rămâneau în țară, iar Intr-o forma sau alta beneficiau și alți cetățeni.
Furau românii, făceau o fabrică, niște cetățeni aveau locuri de munca, la stat se duceau niste impozite și taxe, apăreau niste bunuri produse la nivel național care rămâneau în țară.
Ce s-a întâmplat de când fura străinii sau se fura pentru străini de către cei puși de ei în funcție?
Averea țării se scoate din țară, țara se golește, rămâne săracă lipită.
Iar asta o vom simți fiecare dintre noi.
Este ca și când intr-o ograda ar fi mai multe familii. Când fura una de la alta, totul rămâne în ograda aia. Când n-are una, se mai împrumuta la ailaltă.
Când vin hoții din afara și fura tot din ogradă, aia toți nu mai ai nimic și trebuie să se ducă să muncească pe la alții, să cumpere de la alții, ca să poate supraviețui, pentru că nu mai au nimic.
V-ați bucurat când au fost „eliminați” hoții noștri și ați aplaudat hoții puși de străini ca să fure pentru ei, iar țara se golește de bogății și vom suporta toți consecințele, ăștia de trăim pe teritoriul României.
