DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ȘI STATUL DE DREPT SE CAM DUC IN CAP PRIN MULTE TARI.
Un ONG – World Justice Project® (WJP) – fondat în 2006 ca o inițiativă a Asociației Baroului American (ABA) face sondaje pentru monitorizarea statului de drept in lume.
Am răspuns la un moment dat la un sondaj și azi am gasit un alt sondaj la care să răspund, referitor la justiția penală. M-am uitat să văd ce au publicat până acum ca rezultat al sondajelor.
La 29 aprilie 2024 au publicat rezultatele privind evoluția drepturilor fundamentale ale omului în perioada 2016-2023, în 142 țări.
În întreaga lume, drepturile fundamentale ale omului sunt în scădere din 2016. Drepturile muncii reprezintă excepția.
”Indexul anual al statului de drept al World Justice Project (WJP) măsoară performanța statului de drept în întreaga lume.
Din 2016, scorurile mai multor țări au scăzut decât s-au îmbunătățit în fiecare an, marcând recesiunea globală a statului de drept care continuă și astăzi.
Nicăieri eșecurile nu au fost mai răspândite decât în drepturile fundamentale ale omului . Mai mult de trei sferturi din țări și-au văzut scorurile scăzute din 2016.”
Evolutia drepturilor fundamentale ale omului:
1. EGALITATEA DE TRATAMENT SI ABSENTA DISCRIMINARII (Măsoară dacă autorii infracțiunilor sunt reținuți și acuzați efectiv. De asemenea, măsoară dacă poliția, anchetatorii și procurorii au resurse adecvate, nu sunt corupți și își îndeplinesc atribuțiile în mod competent): în 59% din cele 142 țări a scăzut, numai in 41% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 25 din 142. In 2016 era pe poziția 22 din 113 țări.
2. DREPTUL LA VIAȚĂ ȘI SECURITATEA PERSOANEI (Măsoară dacă autorii infracțiunilor sunt urmăriți și pedepsiți efectiv. De asemenea, măsoară dacă judecătorii penali și alți ofițeri judiciari sunt competenți și dau decizii rapide): în 65% din cele 142 țări a scăzut, numai in 35% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 36 din 142. In 2016 era pe poziția 31 din 113 țări.
3. PROCESUL ECHITABIL AL LEGII ȘI DREPTURILE ACUZATULUI (Măsoară dacă instituțiile de corecție sunt sigure, respectă drepturile deținuților și sunt eficiente în prevenirea recidive): în 69% din cele 142 țări a scăzut, numai in 31% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 46 din 142. In 2016 era pe poziția 40 din 113 țări.
4. LIBERTATEA DE OPINIE ȘI DE EXPRIMARE (Măsoară dacă poliția și judecătorii penali sunt imparțiali și dacă discriminează în practică pe baza statutului socio-economic, gen, etnie, religie, origine națională, orientare sexuală sau identitate de gen): în 78% din cele 142 țări a scăzut, numai in 22% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 36 din 142. In 2016 era pe poziția 20 din 113 țări.
5. LIBERTATEA DE CREDINȚĂ ȘI DE RELIGIE (Măsoară dacă poliția, procurorii și judecătorii sunt liberi de luare de mită și de influența necorespunzătoare din partea organizațiilor criminale): în 76% din cele 142 țări a scăzut, numai in 24% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 53 din 142. In 2016 era pe poziția 19 din 113 țări.
6. INTERFERENȚE ARBITRARE CU VIAȚA PRIVATĂ (Măsoară dacă sistemul de justiție penală este independent de influența guvernamentală sau politică): în 61% din cele 142 țări a scăzut, numai in 35% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 54 din 142. In 2016 era pe poziția 48 din 113 țări.
7. LIBERTATEA DE ÎNTRUNIRE ȘI ASOCIERE (Măsoară respectarea drepturilor fundamentale ale suspecților de infracțiuni, inclusiv prezumția de nevinovăție și libertatea de a fi arestați arbitrar și de arestare preventivă nerezonabilă. De asemenea, măsoară dacă suspecții de infracțiuni pot accesa și contesta probele utilizate împotriva lor, dacă sunt supuși unui tratament abuziv și dacă li se oferă asistență juridică adecvată. În plus, măsoară dacă drepturile fundamentale ale deținuților sunt respectate odată ce aceștia au fost condamnați pentru o infracțiune): în 81% din cele 142 țări a scăzut, numai in 19% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 55 din 142. In 2016 era pe poziția 38 din 113 țări.
8. DREPTURILE MUNCII (Măsoară aplicarea efectivă a drepturilor fundamentale ale muncii, inclusiv libertatea de asociere și dreptul la negocieri colective, absența discriminării în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și libertatea de muncă forțată și munca copiilor): în 48% din cele 142 țări a scăzut, numai in 52% din țări a crescut acest indicator.
În 2023, România era pe poziția 32 din 142. In 2016 era pe poziția 12 din 113 țări.
ÎN PRIVINȚA JUSTIȚIEI PENALE:
A) SISTEMUL DE ANCHETĂ PENALĂ ESTE EFICIENT? (Măsoară dacă autorii infracțiunilor sunt reținuți și acuzați efectiv. De asemenea, măsoară dacă poliția, anchetatorii și procurorii au resurse adecvate, nu sunt corupți și își îndeplinesc atribuțiile în mod competent):
În 2023, România era pe poziția 30/142.
În 2016, România era pe poziția 19/113.
B) SISTEMUL DE JUDECATĂ PENALĂ ESTE OPORTUN ȘI EFICIENT?
(Măsoară dacă autorii infracțiunilor sunt urmăriți și pedepsiți efectiv. De asemenea, măsoară dacă judecătorii penali și alți ofițeri judiciari sunt competenți și dau decizii rapide).
În 2023, România era pe poziția 69 / 142
În 2016, România era pe poziția 47/113
C) PROCESUL LEGAL ȘI DREPTURILE ACUZATULUI (Măsoară dacă instituțiile de corecție sunt sigure, respectă drepturile deținuților și sunt eficiente în prevenirea recidivei).
În 2023, România era pe poziția 67 / 142
În 2016, România era pe poziția 54/113
D) SISTEMUL PENAL ESTE IMPARȚIAL (Măsoară dacă poliția și judecătorii penali sunt imparțiali și dacă discriminează în practică pe baza statutului socio-economic, gen, etnie, religie, origine națională, orientare sexuală sau identitate de gen).
În 2023, România era pe poziția 50 / 142
În 2016, România era pe poziția 28/113
E) SISTEMUL PENAL ESTE LIPSIT DE CORUPȚIE? (Măsoară dacă poliția, procurorii și judecătorii sunt liberi de luare de mită și de influența necorespunzătoare din partea organizațiilor criminale).
În 2023, România era pe poziția 55 / 142
În 2016, România era pe poziția 45/113
F) SISTEMUL PENAL ESTE LIBER DE INFLUENȚA NECORESPUNZĂTOARE A GUVERNULUI? (Măsoară dacă sistemul de justiție penală este independent de influența guvernamentală sau politică).
În 2023, România era pe poziția 53 / 142
În 2016, România era pe poziția 42/113
G) PROCESUL ECHITABIL AL LEGII ȘI DREPTURILE ACUZATULUI
(Măsoară respectarea drepturilor fundamentale ale suspecților de infracțiuni, inclusiv prezumția de nevinovăție și libertatea de a fi arestați arbitrar și de arestare preventivă nerezonabilă. De asemenea, măsoară dacă suspecții de infracțiuni pot accesa și contesta probele utilizate împotriva lor, dacă sunt supuși unui tratament abuziv și dacă li se oferă asistență juridică adecvată. În plus, măsoară dacă drepturile fundamentale ale deținuților sunt respectate odată ce aceștia au fost condamnați pentru o infracțiune).
În 2023, România era pe poziția 46 / 142
În 2016, România era pe poziția 40/113.
https://worldjusticeproject.org/rule-of-law-index/factors/2023/Romania/Fundamental%20Rights/
