Decizia CCR de azi este un atac la democrație: conform legislației în vigoare, CCR nu are în atribuții să dispună BEC reverificarea și renumărarea buletinelor de vot și nici BEC nu are asemenea competențe.
În privința cererilor de anulare cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, CCR a dispus azi, 28.11.2024:
– respingere, cu unanimitate de voturi, ca tardivă, a cererii formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu;
– în privința cererii formulate de Cristian Terheș a dispus:
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
Eu nu am găsit nicio normă în Legea nr. 370/2004 care să prevadă că CCR poate dispune renumărarea voturilor și nici cine renumără voturile, în cazul în care CCR ar dispune renumărarea acestora. Cu toate acestea, CCR a dispus reverificarea și renumărarea voturilor.
În legea nr. 370/2004 numai două norme în privința renumărării voturilor, respectiv:
– Articolul 17 alin (1): ”Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.”
– articolul 24 alin (4): Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții: c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
În comunicatul de presă al CCR, temeiurile de drept invocate pentru renumărarea voturilor sunt: art.146 lit. f) din Constituție, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Însă, acestea se referă numai la faptul că:
– CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului (art 146 lit. f din Constituția României, art. 3 din Legea nr. 370/2004 și art. 37 din Legea nr. 47/1992);
– Autoritățile publice, instituțiile, regiile autonome, societățile comerciale și orice alte organizații sunt obligate să comunice informațiile, documentele și actele pe care le dețin, cerute de Curtea Constituțională pentru realizarea atribuțiilor sale (art. 76 din Legea nr. 47/1992).
Se poate constata astfel că CCR poate numai să ceară să i se comunice informații, documente și acte care sunt deținute de instituțiile și autoritățile publice, neavând temei legal să dispună către BEC să reverifice și să renumere voturile.
Mai mult decât atât, art. 52 alin 1 din Legea nr. 370/2004 se referă la ”cererea de anulare” a alegerilor pe motiv că votarea și stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Cum prin Lege CCR este competentă să soluționeze o asemenea CCR, în cazul în care Cristian Terheș a depus dovezi în susținerea motivelor de contestație privind stabilirea rezultatelor alegerilor (voturi valabil exprimate pentru candidatul Victor Orban contabilizate ca fiind voturi pentru Elena Lasconi; voturi considerate nule care erau voturi valabil exprimate pentru un alt candidat), CCR trebuia să facă verificările și să renumere respectivele voturi pentru a constata dacă stabilirea rezultatelor a avut loc prin fraudă de natură să modifice ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Aceasta deoarece:
– legea nu conține nicio normă care să prevadă în competența BEC reverificarea și renumărarea voturilor;
– legea nu prevede nicio normă potrivit căreia CCR poate să dispună reverificarea și renumărarea voturilor de către BEC.
Mai mult, CCR are în atribuții validarea/confirmarea rezultatului sufragiului.
Or, raportat la dispozițiile legale, CCR poate numai să valideze/să confirme sau să invalideze rezultatele sufragiului astfel cum i-au fost comunicate de BEC, în cazul în care există dovezi că acestea au fost fraudate.
CCR poate numai să valideze sau să invalideze rezultatele comunicate de BEC, iar în cazul în care se formulează o cerere de anulare, dacă este întemeiată trebuie să dispună anularea.
CCR nu are în competențe să schimbe rezultatul alegerilor comunicat inițial de BEC și să stabilească o altă ordine a numărului de voturi confirmat inițial de BEC prin procesul -verbal privind rezultatul votării.
Or, în condițiile în care CCR dispune reverificarea și renumărarea voturilor de către BEC, ne putem trezi că arogându-și mai multe puteri decât cele prevăzute de lege, să admită contestația lui Cristian Terheș și să anuleze rezultatul inițial al alegerilor, iar ulterior în dosarul care are ca obiect validarea/confirmarea rezultatului alegerilor să se raporteze la rezultatul reverificării și renumărării voturilor de către BEC (în cazul în care acestea ar fi diferite de rezultatele inițiale).
Stabilirea de către CCR în competența BEC a unor competențe care nu sunt prevăzute de lege, poate conduce la situația în care din varii motive CCR să dispună reverificarea și renumărarea voturilor până când noile rezultate vor fi ”acceptate” de către CCR, pentru a crea o aparență de legalitate.
CCR poate numai să admită sau să respingă cererea de anulare a alegerilor, neputând să dispună reverificarea și renumărarea voturilor de către autoritatea publică competentă să stabilească care au fost rezultatele alegerilor.
Decizia CCR de astăzi este un atac la democrația constituțională din România, cu atât mai mult cu cât, invocând ca temei de drept art. 76 din Legea nr. 47/1992 care nu îi conferea dreptul de a dispune BEC reverificarea și renumărarea buletinelor de vot fără să dispună și comunicarea unor informații, documente și acte pe care le dețin autoritățile sau instituțiile statului român, pare că mai degrabă a luat această decizie pentru a aștepta rezultatul deciziei CSAT de azi, decizie pe care ar putea să o aibă în vedere pentru a influența rezultatul alegerilor.
Or, președintele României se alege dintre candidați de către poporul român, de către cetățenii României, nu de către CSAT și nici de către membrii CSAT care nu trebuie să influențeze în niciun fel rezultatul alegerilor, dacă vrem să mai avem o democrație și alegeri libere și corecte.
Mai mult, CCR nu poate să îi interzică niciunui cetățean dreptul de a fi ales, prin raportare la condiții sau interdicții care nu sunt prevăzute în nicio lege în vigoare.
În plus, față de susținerile de mai sus, chiar declarațiile publice ale președintelui AEP (Toni Greblă) potrivit cărora nu se pot renumăra 9 milioane de buletine de vot care se regăsesc în 42 de depozite, în fiecare județ al țării, dovedește că nu s-a interpretat vreodată că legiuitorul a avut în vedere că CCR ar putea dispune renumărarea tuturor buletinelor de vot. Altfel, existau deja norme de aplicare și în acest sens.
Prin decizia pe care a luat-o, CCR nu face altceva decât să tergiverseze soluționarea cererii de anulare a alegerilor, precum și validarea sau invalidarea primului tur al alegerilor președințiale.
