Avocații din Baroul București sunt în protest începând cu data de 31.01.2024.
În cadrul protestului s-au formulat mai multe revendicări adresate autorităților naționale care au competențe.
Printre aceste revendicări se regăsesc:
a) Eliminarea obligativității e-factura;
b) Abrogarea art. 1-14 din Legea nr. 70/2015 (abrogarea normelor care interzic, ca regulă, efectuarea cu numerar a operațiunilor de încasări și plăți pe teritoriul României și permit, numai ca excepție, efectuarea de operațiuni cu numerar sub anumite plafoane);
c) Baza de calcul a CASS pentru veniturile realizate de avocați să fie plafonată la 6, 12, 24 salarii minime brute pe economie;
d) Eliminarea entităților care desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codului CAEN ” 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, CONSTITUITE DE AVOCAȚI POTRIVIT LEGII ” din categoria microîntreprinderilor care plătesc o cotă impozit de 3% pe venit;
e) Impozitul pe ”veniturile din nemuncă” sau specula pe piața bursieră (așa-zisele venituri din investiții: veniturile din dobânzi, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, și câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate) să fie impozitate cu aceeași cotă de 10% cu care sunt impozitate ”veniturile din muncă”;
f) respectarea de toate autoritățile publice din România a SUPREMAȚIEI CONSTITUȚIEI României; etc.
g) Respingere OUG nr.109/2023 (hub financiar) și respingere OUG nr. 116/2023 (sistemul informatic de interes strategic național (S.I.I.S.N.) = modulele hub-ului financiar).
Prin aceste OUG-uri că s-a creat cadrul legal pentru ca orice ”element” fizic existent pe teritoriul României să fie ”convertit” în digital (orice act, fapt sau informație, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale) și să fie sub ”gestionarea” și controlul Serviciului Român de Informații, prin intermediul Regiei Autonome Rasirom (regia SRI), potrivit art. 5 lit. d) din OUG nr. 116/2023 coroborat cu art. 4 din OUG nr. 109/2023, a cărei activitate este clasificată ca secret de stat.
h) Modificarea Codului de procedură penală în sensul:
– modificare art 139 ind. 1: înregistrarile efectuate de SRI sa poata fi probe in dosarele penale numai pentru infractiunile prevăzute în mod expres de Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului și Titlul X – Infracțiuni contra securității naționale din Codul Penal;
– art. 345: eliminarea obligativității ca în dosarele penale în care sunt probe clasificate numai avocații cu ORNISS sa poată face apărare. Introducerea unei norme potrivit căreia acces la informațiile clasificate să aibă atât apărătorii (avocații), cât și părțile și persoana vătămată, în vederea pregătirii și formulării apărărilor în cauză. Accesul la informațiile clasificate să fie permis în baza unei proceduri prin care aceștia se angajează să nu divulge datele și informațiile despre care au luat cunoștință, sub sancțiunea tragerii la răspundere penală potrivit legii;
– completare art. 281 cu următoarele cauze de nulitate absolută: nerespectarea principiului legalității de către în faza de urmărire penală; nerespectarea drepturilor avocatului în procesul penal, prevăzute în mod expres de Codul de Procedură Penală;
i) modificarea art. 398 Cod penal, privind infracțiunea de înaltă trădare, prin introducerea unei agravante în cazul nerespectării supremației Constituției României de către un senator, deputat, ministru, prim-ministru, europarlamentar, judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale sau Președintele României;
j) modificarea/completarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995, să fie eliminate/ modificate articolele din legislație care afectează secretul profesional al avocatului, să fie întărite/consolidate: dreptul la apărare, drepturile avocatului, să se introducă mecanisme eficiente de protejare a avocatului în exercitarea profesiei;
k) modificarea legislației în vigoare care vizează modalitatea de organizare, funcționare și atribuțiile Serviciului Român de Informații, având în vedere faptul că Serviciului Român de Informații i-au fost stabilite atribuții care depășesc cu mult rolul constituțional pe care îl are pentru apărarea securității naționale, atribuindu-i-se puteri excesiv de largi cu puțin control democratic asupra lor, fiind astfel puse în pericol statul de drept și democrația în România.
