Ministerul Apărării Naţionale a revenit cu o actualizare a informaţiilor legate de intrarea în spaţiul aerian românesc a unor drone ruseşti, ieri dimineaţă. Astfel, reprezentanţii ministerului au confirmat găsirea unor resturi de dronă rusească în apropiere de Periprava, judeţul Tulcea.
„Forţe ale Ministerului Apărării Naţionale au executat duminică, 8 septembrie, acţiuni de căutare a unor eventuale fragmente de drone căzute în urma atacurilor, din noaptea anterioarǎ, efectuate de forţele ruse asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România. Echipe din MApN, în cooperare cu specialişti din Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localităţii Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale”, transmite ministerul.
„În perioada următoare vor fi executate acţiuni de cercetare şi în proximitatea localităţii Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menţionăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localităţii Periprava, cât şi posibila zonă de impact din proximitatea localităţii Caraorman se află în zone mlăştinoase, în afara localităţilor, nefiind afectate elemente de infrastructură”, se mai arată în comunicat.
NATO şovăie
Spaţiul aerian românesc nu este singurul care a fost pătruns de dronele ruseşti în ultimele zile. Şi Letonia a anunţat că sâmbătă o dronă rusească a survolat în spaţiul aerian leton. Potrivit armatei letone, drona care s-a prăbuşit în teritoriul Letoniei transporta explozibil. A fost vorba despre o dronă Shahed, iar explozibilul său a fost dezactivat odată găsit de structurile armatei. Aceasta a căzut în regiunea Gaigalava, la 90 de km de graniţa cu Belarus, de unde a şi intrat în ţară.
Atât Letonia, cât şi România doar au condamnat verbal intrările dronelor ruseşti în spaţiile lor aeriene, dar încă nu s-a pus problema doborârii lor cu sistemele antiaeriene sau cu armele de pe avioanele care sunt, de obicei, ridicate de la sol pentru a monitoriza situaţia. În urmă cu câteva luni, generalul Gheorghiţă Vlad spunea că România nu are cadrul legal necesar pentru a doborî aceste drone şi, după mai multe incidente similare în ultimele luni, situaţia e neschimbată.
Cu toate acestea, sunt unii militari care consideră că există, totuşi, un astfel de cadru legal, mai precis Legea privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de MApN şi de forţele armate străine de pe teritoriul României, 283/ 2021, care a fost modificată pentru a include şi dronele în rândul ameninţărilor la adresa securităţii şi să stabilească modalităţi de contracarare a acestora. Este vorba despre articolul 17, alineatul 1, litera h care a fost adăugată pentru a cuprinde, ca situaţii în care se pot folosi armele MApN, şi dronele şi echipamentele radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil.
Este nevoie însă, în acest sens, un ordin de ministru pentru stabilirea procedurilor referitoare la aplicarea acestor prevederi. Aşadar, cheia stă în mâna politicienilor. În Polonia, de exemplu, există o lege clară care cere piloţilor militari care supraveghează astfel de situaţii să doboare drona inamică după ce fac contact vizual cu aceasta, dar, până acum, deşi şi spaţiul aerian polonez a fost „vizitat” de dronele ruseşti, piloţii nu au apucat să vadă aceste drone, pentru că au stat prea puţin deasupra teritoriului polonez.
Însă statele NATO şovăie când vine vorba despre doborârea acestor drone şi este, cel mai probabil, şi vorba despre un consens la care trebuie să se ajungă în cadrul Alianţei în acest sens, însă dacă operaţiunea ucrainenilor în Kursk a arătat Occidentului ca limitele Rusiei pot fi întrecute, şi Rusia provoacă acum statele aliate cu acelaşi obiectiv: pentru a-i încerca limitele.
Credit foto / Sursa: Monitorul Apărării si Securității
