Generalul Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării, şi-a asumat un mare risc când a ieşit şi a prezentat, chiar voalat, situaţia Armatei României, de la lipsa personalului, carenţele în achiziţiile militare, până la faptul că rezerva a îmbătrânit, dar situaţia este disperată.
Este nevoie de o lege care să permită învăţarea voluntară a bărbaţilor şi femeilor de până în 35 de ani să tragă cu arma, să-şi facă o decontaminare, a precizat generalul Gheorghiţă Vlad. Totodată, Parlamentul nu a adoptat până acum legile cerute de Armată pentru a putea apăra eficient şi complet România, a mai declarat oficialul militar.
„Rezerviştii României sunt prea bătrâni pentru a lupta pe front. Deficitul de personal la Armată este de zeci de procente. 6.000 de angajaţi au părăsit Ministerul Apărării numai în 2023,” mai arată şeful SMAp.
Este pentru prima dată când generalul cu cea mai mare funcţie din armată iese şi trage un serios semnal de alarmă despre starea apărării în general şi rezerva armatei în particular. Chiar dacă valoarea rezervei României este clasificată şi se vorbeşte de o cifră estimată de 50.000, aceasta este eronată, dar şi dezechilibrată, în sensul că sunt destule cadre militare, dar puţini soldaţi şi gradaţi să intre în tranşee în caz de război.
Prin termenul de rezervă, se înţelege, în special, rezerva operaţională a fiecărei ţări, militarii care au o pregătire militară minimă şi pot intra repede în zonele de luptă. Aceasta este formată din rezervişti voluntari şi rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani. Fără un serviciu militar obligatoriu sau voluntar, aceasta este foarte mică, ţinând cont că rezervişti voluntari sunt până în 3.000 de militari. Dar pe lângă numărul mic, şi proporţia gradelor este îngrijorătoare, fiind o lipsă mare de grade mici, de soldaţi şi gradaţi.
Tocmai din această cauză, MApN vrea să lanseze cât mai repede proiectul serviciului militar voluntar, de patru luni, pentru femei şi bărbaţi între 18 şi 35 de ani. Militarii voluntari în termen vor primi o soldă lunară, similară cu gradul de soldat (între 2800 RON şi 3200 RON) şi la final o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute. Câştigul MApN este că aceştia vor intra automat în evidenţa rezervei operaţionale.
Bineînţeles că există şi rezerva generală, care cuprinde cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu fac parte din rezerva operaţională şi pot fi încorporaţi, concentraţi, respectiv mobilizaţi, pentru instrucţie şi completarea forţelor destinate apărării pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război, dar pentru echiparea, dotarea şi pregătirea acesteia sunt necesare eforturi şi timpi mult mai mari.
Nu-ţi trebuie acces la informaţii clasificate, ci un simplu calcul matematic te ajută să-ţi dai seama de ce este această agitaţie chiar în anul 2024. România a încorporat ultima oară militari în termen în 2007, iar tinerii care aveau atunci 18 ani fac anul acesta 35 şi mulţi vor fi scoşi din evidenţa rezervei generale. Practic, Armata României va rămâne în rezervă cu foarte puţine persoane care au pregătire militară.
După renunţarea la serviciul militar obligatoriu în 2007, României i-au trebuit 10 ani să introducă programul rezervistului voluntar, care a început cu mari poticniri, şi în alţi 14 ani nu a reuşit să implementeze serviciul militar voluntar şi pregătirea premilitară a tinerilor, chiar dacă semnale de alarmă au fost referitoare la renaşterea dorinţelor imperialiste ale Rusiei: invazia Georgiei în 2008, a Ucrainei în 2014.
Va reuşi MApN să convingă tinerii între 18 şi 35 de ani să facă acest serviciu militar voluntar de patru luni, pe timpul căruia ar câştiga în total în jur de 5.000 de euro, în schimbul „înrolării” lor în evidenţele rezervei operaţionale?
Eu cred că acest program ar putea fi un succes dacă va fi votat repede de Parlament, va fi bugetat corespunzător şi va fi prezentat tinerilor din prisma pregătirii individuale, a oportunităţilor de carieră militară (după serviciul militar voluntar tinerii pot intra în rezerva voluntară sau pot opta pentru o carieră militară), a avantajelor financiare, dar şi a patriotismului. Alte elemente importante sunt vechimea armelor pe care se vor instrui şi condiţiile din centrele de pregătire.
Credit foto / Sursa: Monitorul Apărării si Securității
