Adolescenţa putem spune că este una dintre perioadele cele mai frumoase ale vieţii dar, în acelaşi timp, cea mai frământată. Dificultăţile pe care le întâmpină adolescentul în construirea propriei identităţi creează riscul cel mai mare pentru dependenţă. De asemenea, căutarea plăcerii între „aici şi acum”, extinderea libertăţii individuale, diminuarea factorilor referenţiali de identificare obligă individul să se analizeze într-un mod mai dur. Dacă, înainte, adolescenţii îşi găseau liniştea sufletească cu ajutorul prietenilor, acum, lipsa prietenilor cauzată de creşterea individualismului, îi face să se refugieze în alcool şi droguri.
Vârsta pentru începerea consumului de droguri scade de la un an la altul. În cazul României, dacă în anul 1996 vârsta era de 22 de ani, s-a ajuns ca în anii următori să se reducă la 15-16 ani, iar acum consumul de droguri începe şi de la frageda vârstă de 11 – 12 ani. Această perioadă coincide, după cum putem remarca, cu începutul pre-adolescenţei sau a adolescenţei timpurii.
Adolescenţa este perioada din viaţa omului care urmează imediat pubertăţii şi este cuprinsă între 15-18 ani la fete şi 16-20 ani la băieţi. În această perioadă au loc, în organismul individului, modificări de ordin fizic şi psihologic ce produc tulburări emoţionale şi de comportament. Acum, individul se integrează din ce în ce mai mult în viaţa socială, îi cresc numărul responsabilităţilor şi i se conturează propriile idealuri şi concepte referitor la viaţă.
Comportamentul adictiv este definit ca fiind o formă de dezechilibru cronică de dezadaptare socială care duce la scăderea treptată a toleranţei la adaptare. Persoanele cu comportamente adictive au o tendinţă spre izolare socială, întărită şi de societate, care duce la creşterea dependenţei.
Consumul de droguri în rândul adolescenților este o problemă din păcate tot mai des întâlnită. Un număr mare dintre aceștia consumă alcool și substanțe psiho-active, cu toate că este periculos.
Există adolescenți care consumă droguri în mod regulat și adolescenți care consumă ocazional sau din curiozitate. Adolescenții care consumă în mod regulat se expun unor riscuri foarte mari, pornind de la dependența de droguri, care creează probleme de sănătate, consecințe ilegale, probleme în familie, iar pe termen lung chiar neadaptarea în societate (rezultate slabe la școală, negăsirea unui loc de muncă, ne-întemeierea unei familii, pierderea prietenilor etc).
Adolescenții care consumă ocazional sau doar de curiozitate nu sunt lipsiți nici ei de efecte. Chiar dacă un adolescent încearcă o singură dată droguri și este probabil să nu devină dependent, sub influența drogurilor poate comite o infracțiune și poate fi prins de organele judiciare, iar în cele din urmă, condamnat, ceea ce îi va afecta viața pe termen scurt și pe termen lung.
Din păcate, la droguri se ajunge foarte ușor. Odată ce le vine ideea în minte pot să le și găsească. Sunt foarte mulți adolescenți care încep să consume dintr-o anumită suferință. Consumul de droguri este un mecanism prin care fac față problemelor pe care le au. Putem spune la modul superficial că ei încep să consume din curiozitate sau la presiunea grupului. Adevăratele motivații sunt însă mult mai adânci. Vorbim de niște traume psihologice, niște frustrări, de nevoi care nu au fost îndeplinite de când erau mai mici.
Odată ce le vine ideea în minte, sunt mai mult metode prin care pot ajunge la droguri. Pur și simplu trebuie să deschidă gura și vor veni spre ei. Este foarte ușor să își procure droguri în momentul în care adolescentul dorește acest lucru. Traficanți sunt peste tot, inclusiv în rândul elevilor.
Totuși, este un comportament progresiv. Odată ce au făcut un pas cu alcoolul, este primul compromis pe care îl va tot face de-a lungul timpului. Atât timp cât adolescenților le este în dezvoltare precoce discernământul, aceștia nu conștientizează ce este și ce nu este sănătos pentru ei, ce este productiv și ce nu este productiv, atunci este foarte ușor să aleagă să își facă rău în continuare sau să ignore efectele negative.
De cele mai multe ori este o alegere conștientă, chiar dacă cei mai mulți dintre ei își caută motivații pe internet: ,,Am văzut nu știu ce studiu despre canabis, ce spunea că este natural și sănătos”. Sunt mituri pe care ei le tot perpetuează, dar nu sunt decât scuze de a face ceva despre care știu sigur că este dăunător.
Începe să consume alcool, apoi droguri ușoare, să zicem canabis. Este un proces care din punct de vedere a toleranței organismului este progresiv, organismul devine tolerant, crește nevoia de a crește frecvența și apoi de a schimba drogul cu unul mai tare. Apoi devine dependent, nu mai are destui bani să își procure și atunci începe să vândă. Un lucru duce către altul.
Sunt foarte multe exemple pe care le putem vedea încă din gimnaziu. Sunt copii care se taie singuri, de exemplu. Acești copii este clar că vor să își facă rău, se auto-pedepsesc dintr-un motiv care trebuie aflat. Mai târziu pot să consume și droguri. Oricând se poate face ceva, trebuie intervenit cu diplomație și cu maximă atenție.
Motivul care îi conduce pe adolescenţi la consumul de droguri îl reprezintă, în cea mai mare parte, influenţa grupului de prieteni, iar mediul în care debutează este de cele mai multe ori unul de distracţie. În astfel de momente, (consumul de alcool, tutun sau/şi droguri) valorile familiale îşi pierd din însemnătate, adolescentul care nu are încă o personalitate foarte bine structurată, cade pradă tentaţiei de a fi ca ceilalţi şi de a impresiona prin acţiunile sale.
Considerăm importantă ca direcţie de intervenţie implicarea elevilor în elaborarea şi prezentarea unor acţiuni care urmăresc diminuarea numărului de consumatori; să aibă posibilitatea să culeagă informaţii şi să le prezinte după cum consideră că ar stârni interes şi ar avea rezultate. La aceste activităţi considerăm utilă prezenţa unor foşti consumatori care să îşi relateze experienţele, care să ofere răspunsuri şi care să fie dispus să ofere ajutor.
Ajutorul oferit unui adolescent consumator de droguri trebuie să ia forma unei intervenţii specializate oferită de un specialist, dublată de atitudinea de înţelegere, sprijin şi acceptare necondiţionată din partea părintelui.
*Articol semnat de Mihai Bogdan Curelea.
Credit foto /Sursa: Jurnal Antidrog
